Programul de guvernare "100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100" este publicat în noiembrie 2016 și vine în completarea platformei România100 a prim-ministrului în funcție, Dacian Cioloș.

Programul de guvernare Reclădirea Națională al PNL (elaborat în 2015 și disponibil pe site-ul PNL până pe 13 noiembrie 2016) are ca prim principiu declarat buna guvernare.

Obiectivele Programului de guvernare Reclădirea Națională (disponibil online până pe 13 noiembrie 2016):

• Un model de dezvoltare propriu al României.
• Până în 2019 se doreşte o reclădire naţională pe umerii a trei piloni: economie competitvă, societate educată şi o administraţie inteligentă.
• Pentru 2020, în urma acestui efort trebuie atins un standard de viaţă apropiat de nivelul european.
• Atingerea unei creșteri economice de 3% pe an în intervalul „0-18 luni“ de la preluarea guvernării.

http://pnl.ro/despre-noi/angajamentul-nostru/programul-de-guvernare

1. "100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100"

2. Program de guvernare "Reclădirea Națională" (disponibil online până pe 13 noiembrie 2016 la sursa indicată mai sus).

Inițiativa România publică aici ambele variante de programe.

Măsuri propuse în programul de guvernare "100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100":

Nu sunt informații disponibile în program.

Măsuri propuse în programul de guvernare "Reclădirea Națională":

Nu sunt informații disponibile în program.

Măsuri propuse în programul de guvernare "100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100":

• Construirea de noi săli de judecată, pentru decongestionarea instanțelor și îmbunătățirea condiițiilor de desfășurare a actului de justiție.
• Alocarea de noi posturi de magistrați și grefieri, pentru a scurta termenele de judecată ale proceselor.
• Consolidarea agenției specializate pentru recuperarea prejudiciilor provenite din infracțiuni.
• Consolidarea inspecției judiciare pentru creșterea responsabilizării magistraților.
• Construirea a 1-2 penitenciare, pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție.

Măsuri propuse în programul de guvernare "Reclădirea Națională":

• Guvernul României format de PNL are ca obiectiv consolidarea a ceea ce s-a construit până acum, plecând de la premisa unei acțiuni concertate între MJ – MP – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) – ÎCCJ.
• Publicarea hotărârilor pe paginile de internet ale instanțelor și dezvoltarea instrumentelor de gestiune electronică a dosarelor.
• Guvernul PNL garantează intangibilitatea legislativă și instituțională a ANI și DNA, dar va pune un accent din ce în ce mai mare pe acțiunea de prevenție a faptelor de corupție.
• Guvernul va urmări punerea la dispoziția Justiției a acelor norme legislative care să permită deplasarea flexibilă a accentului pe recuperarea voluntară a
  prejudiciilor financiare rezultate din infracțiuni în schimbul atenuării sancțiunilor penale. În orice caz, Guvernul nu va iniția acte normative incidente anticorupției fără a consulta și acorda MP, DNA, CSM, ÎCCJ.
• Ireversibilitatea reformelor, îndeplinirea condiționalităților MCV și deschiderea perspectivelor pentru ridicarea acestuia într-un orizont previzibil.
• Obligația Guvernului de a motiva adoptarea proiectelor de lege privind statutul CSM, organizarea judiciară și statutul magistraților, adoptate și trimise Parlamentului fără avizul CSM sau cu avizul negativ al CS.
• Dreptul CSM de a sesiza Guvernul cu proiecte de lege privind organizarea sistemului judiciar; Guvernul este obligat să motiveze respingerea proiectelor.
• Aviz conform al CSM privind textele din proiectul de revizuire a Constituției promovate de Guvern, care privesc independența Justiției, separația puterilor în stat, statutul magistraților și rolul Consiliului Superior al Magistraturii.
• Asigurarea transparenței și legalității în procedurile de desemnare a conducătorilor instituțiilor din cadrul sistemului judiciar.
• Consolidarea Inspecției judiciare, în vederea asigurării continue a integrității în rândul judecătorilor și procurorilor.
• Păstrarea rolului și independenței CCR.
• Aplicarea dispozițiilor noului Cod de procedură civilă care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016, pentru a evita o nouă amânare.
• Dezvoltarea tehnicilor de predare la distanţă pentru reţelele de formatori de către Institutul Național al Magistraturii (INM) și Școala Națională de Grefieri (SNG).
• Continuarea consolidării rolului Înaltei Curți de Casație și Justiție în materia unificării jurisprudenței – măsuri de ordin managerial, comunicarea între ÎCCJ și curțile de apel, folosirea mecanismului „soluțiilor de principiu“ și utilizarea soluțiilor IT pentru popularizarea acestora.
• Despărțirea funcțiilor manageriale de cele judiciare în cadrul instanțelor și parchetelor și specializarea managerilor de sistem judiciar.
• Consolidarea și promovarea medierii.
• Dezvoltarea sistemului de justiţie pentru minori.
• Consolidarea serviciilor de probaţiune şi de reintegrare a victimelor, în acord cu prevederile noilor coduri, dar și cu standardele europene.
• Limitarea la maximum a legiferării prin ordonanțe de urgență în sistemul judiciar.
• Publicarea integrală a hotărârilor judecătorești, cu respectarea datelor cu caracter personal.
• Prin MJ și Ministerul Educației (ME) vor fi inițiate proiecte didactice de educație civică și juridică în școli și universități.
• Prin MJ vor fi inițiate programe de cooperare cu CSM, Televiziunea Română și Societatea Română de Radiodifuziune pentru prezentarea Justiției printr-un program intitulat „Justiția și societatea“.
• Realizarea de către MJ în cooperare cu CSM și cu consultarea autorităților locale și a societății civile, care să indice cea mai potrivită dintre următoarele opțiuni: închiderea instanțelor și parchetelor mici nefuncționale, rearondarea circumscripțiilor și înființarea de instanțe și parchete itinerante.
• Menținerea și consolidarea cadrului normativ al ANI.
• Asigurarea aplicării unitare a legislației privind incompatibilitățile, conflictele de interese și averile nejustificate.
• Crearea mecanismului de verificare ex-ante a conflictelor de interese în procesul de atribuire a contractelor de achiziții publice.
• Menținerea și consolidarea cadrului normativ și instituțional anticorupție.
• Eliminarea tuturor prevederilor de natură să afecteze sau să limiteze derularea anchetelor sau funcționarea eficientă a instituțiilor anticorupție; regândirea regulilor responsabilității ministeriale, astfel ca activitatea justiției să depindă cât mai puțin de decizii ale politicienilor.
• Continuarea dialogului transpartinic în vederea asigurării în Parlament a unei abordări sistematice și coerente cu privire la cererile de ridicare a imunităților; introducerea obligativității motivării deciziilor Parlamentului cu privire la aceste cereri.
• Recuperarea prejudiciilor în cazurile de corupție trebuie să rămână o prioritate, inclusiv datorită puternicului efect disuasiv; eficientizarea aplicării practice a normelor privind confiscarea extinsă.
• Clarificarea rolului și atribuțiilor instituțiilor cu competențe în materia recuperării prejudiciilor cauzate prin infracțiuni și luarea tuturor măsurilor de ordin normativ și instituțional pentru simplificarea, eficientizarea și asigurarea coerenței acestora.
• Elaborarea unei noi Strategii Naționale Anticorupție, care să continue actuala SNA și să consolideze rezultatele obținute în urma aplicării acesteia; se va avea în vedere diminuarea riscului de corupție în raport cu specificitățile fiecărui sector de activitate vizat (de exemplu, sănătate, educație, administrație etc.).
• Transparentizarea și eficientizarea procedurilor de achiziții publice pentru a se elimina orice vulnerabilitate la corupție.
• Construirea unor penitenciare modulare, pe terenurile aflate deja în proprietatea sau administrarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
• Transferarea clădirilor neutilizate aflate în proprietatea/administrarea Ministerului Apărării Naţionale şi a altor instituţii publice către Ministerul Justiţiei – Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi transformarea acestora în penitenciare. Adaptarea acestor clădiri la cerinţele de custodiere a deţinuţilor plasaţi în regimul deschis şi semideschis presupune costuri reduse, în comparaţie cu cele necesare construirii unui penitenciar.
• Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru construcţia de penitenciare noi, la standarde europene.
• Dezvoltarea Programului Național de Dereglementare pentru simplificarea și codificarea legislației în toate domeniile vieții economicosociale.

Măsuri propuse în programul de guvernare "100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100":

• Generalizarea cotei unice, de 16%, pentru contribuţiile sociale
• Generalizarea cotei unice, de 16%, pentru cota standard a taxei pe valoarea adăugată.
• Infiinţarea Fondului Român de Dezvoltare Urban Rural - se va utiliza pentru investiții strategice și pentru a acoperi deficite de finanţare în zone critice şi va ajunge la active de peste 11 miliarde de euro în 4 ani. Banii vor provenii din investiţii private.
• Banca de Dezvoltare şi Investiţii a României - Banca va fi un instrument complementar Fondului Român de Dezvoltare Urban Rural. Aceasta va avea un capital iniţial de 200 milioane de euro şi va opera cu un multiplicator de cel puţin 1 la 5, adică un portofoliu de finanţări de cel puţin 1 miliard de euro. BDIR va fi înfiinţată şi va funcţiona prin similitudine cu Banca Europeană de Investiţii, având ca acţionari ministerele ale căror investiţii se derulează prin utilizarea fondurilor băncii. BDIR va beneficia de management privat.
• Tintirea ajutoarelor de stat. Alocarea a 1 miliard euro în ajutoare de stat se vor traduce în cel puţin 2 miliarde de euro investite pe parcursul următorilor 4 ani.
• Profiturile produse în România să fie impozitate în România. PNL va transpune Directiva 2016/1164 din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale.
• Reformarea relaţiei contribuabil-stat: un click pentru plata obligaţiilor fiscale. 
• Termene mai scurte pentru intrarea şi ieşirea de pe piaţă a agenţilor economici.
• Organele de control fiscal vor trebui să devină partener şi stimulator al contribuabililor de bună-credinţă.
• Simplificare fiscală reală – mai puţine formulare, mai puţine drumuri, mai puţine cozi la ghişee, mai puţină birocraţie, mai multă utilizare a resurselor electronice pentru plata obligaţiilor fiscale.
• Transparenţa bugetară – toate cheltuielile publice la vedere, începând cu Guvernul şi până la ultima administraţie publică locală.
• Implementarea standardelor de cost în administraţie.
• Reducerea cu 50% a numărului de impozite şi taxe.
• Reducerea/eliminarea costurilor administrative ale politicii fiscale prin eliminarea taxelor şi impozitelor cu eficienţă fiscală redusă, dar cu impact negativ asupra poverii fiscale totale.
• Facilităţi fiscale pentru angajatorii care încadrează şomeri.
• Control asupra respectării clauzelor post-privatizare cuprinse în contractele de privatizare, iar în cazul contractelor prin care nu s-au realizat obligaţiile investiţionale angajate, investitorii vor fi obligaţi să le realizeze sau, în caz contrar, contractele vor fi desfiinţate, patrimoniile respective revenind la stat. Se va aplica legislaţia privind reevaluarea terenurilor societăţilor privatizate. Sectorul energetic va fi tratat ca un subiect de securitate naţională.

Măsuri propuse în programul de guvernare "Reclădirea Națională":

• Consolidarea deficitului bugetar la un nivel scăzut, compatibil cu angajamentul asumat de România, de atingere a obiectivului pe termen mediu în 2015 (deficit structural de 1% din PIB).
• Definirea a două categorii mari de impozite și taxe: naționale și locale.
• Promovarea unei politici fiscale anticiclice care să ofere sustenabilitate procesului de creștere economică.
• Creșterea treptată a PIB-ului spre un ritm mediu anual de 5%, precum şi majorarea încasării veniturilor fiscale de la aproape 32% în prezent la circa 38-40% din PIB, inclusiv prin diminuarea drastică a evaziunii fiscale.
• Stimularea consumului intern prin reducerea TVA.
• Introducerea taxării inverse a TVA pentru carne, unde producătorii și distribuitorii consideră că evaziunea fiscală reprezintă peste 50% din activitate.
• Asigurarea plăţii/ scutirii TVA pentru echipamentele donate forţelor armate de către aliaţii NATO.
• Introducerea a două cote diferențiate de TVA, respectiv: 1. pentru alimente, medicamente, energie electrică, gaze naturale, cărți; 2. pentru servicii turistice, transport în comun și alte produse.
• Plafonarea contribuțiilor sociale la 3 salarii medii brute pe economie pentru profesiile liberale în șase luni de la preluarea guvernării.
• Generalizarea cotei unice de 16% pentru toate tipurile de taxe și impozite (impozit pe profit, impozit pe venit, impozit pe dividende, TVA şi toate taxele pe muncă).
• Revizuirea sistemului de impozite și taxe introduse în afara Codului Fiscal (așa -numitele taxe parafiscale) și diminuarea numărului acestora cu cel puțin 50% în decurs de 3 ani.
• Dezvoltarea legislației privind holdingul.
• Adoptarea legislației privind insolvența persoanelor fizice care poate asigura menținerea unor priorități și reluarea mecanismului de creditare (proiect de lege inițiat și depus de liberali din anul 2010).
• Acordarea de stimulente fiscale pentru încadrarea de personal având statutul de șomeri, persoane tinere cu vârsta sub 25 de ani sau cu vârsta peste 55 de ani.
• Acordarea de bonificații persoanelor fizice care prezintă anual bonurile fiscale de la cumpărăturile mărfurilor identificate cu risc de evaziune.
• Eliminarea taxei pe construcțiile speciale („Taxa pe stâlp“) și a supraaccizei la carburanţi.
• Elaborarea unui sistem echitabil de redevențe percepute de stat pentru exploatarea resurselor naturale.
• Prioritizarea reală a investițiilor publice și bugetarea multianuală a acestora.
• Creșterea colectării taxelor, în special în cazul TVA și a taxelor pe muncă, prin stimularea conformării voluntare prin reducerea costurilor administrative de conformare, în special ca urmare a creșterii accesului la declararea și plata electronică.
• Politică salarială prudentă în sectorul bugetar, care să țină seama de constrângerile macroeconomice și bugetare.
• Stimularea economisirii private prin stimularea dezvoltării mai rapide a sistemului de pensii facultative administrate privat.
• Lansarea unei evaluări instituționale a funcțiilor, a structurilor instituționale și a competențelor agențiilor din sectorul public.
• Revizuirea sistemului de proceduri fiscale în sensul debirocratizării, utilizării generalizate a sistemelor informatice și informaționale, a declarațiilor în regim informatic.
• Actualizarea și implementarea unui sistem informatic și informațional în cadrul administrației fiscale din România. Sistemul de lucru va facilita activitatea contribuabililor prin introducerea formatelor electronice (facturi, formulare de plăți, etc.) prin „biroul unic“ unde se vor efectua toate plățile, organul fiscal fiind cel care va dirija încasările bugetare.
• Convergența reală cu zona Euro, 2017-2020.

Măsuri propuse în programul de guvernare "100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100":

• Utilizarea instrumentelor financiare pentru a maximiza impactul fondurilor europene. Trebuie să profităm la maximum de planul de investiții propus de Comisia Juncker, să mobilizăm toate resursele financiare pentru investiții, să garantăm faptul că resursele financiare ajung în economia reală, în special la IMM-uri.
• Asigurarea, printr-un fond dedicat, a cofinanțării pentru beneficiarii privați (companii, universități, institute de cercetare, ONG-uri) care accesează fonduri direct de la Comisia Europeană pentru proiecte transnaționale.
• Externalizarea managementului unor axe prioritare către operatori privați care să gestioneze întregul proces de contractare și gestiune în baza unor indicatori de performanță pe care trebuie să îi îndeplinească, pentru programele care implică un număr mare de beneficiari, cum sunt de pildă Programul Operațional Competitivitate și Programul Operațional Capital Uman.
• Crearea unei proprietăţi intelectuale româneşti valoroase și autentice-stimularea apariției de produse software românești prin adoptarea unor politici de încurajare a acestor activități prin acordarea de facilități fiscal.
• Descentralizarea Agenției de Promovare a Exporturilor la nivel de regiune-județ astfel încât să se promoveze exporturi locale și incurajarea capitalului autohton către export.
• Demararea unui program de înființare de parcuri industriale pe principiul niciun județ fără parc industrial.
• Sprijinirea capitalului autohton pentru investiții în străinătate.
• O nouă lege a turismului.
• Măsuri concrete pentru reindustrializare: înființarea hub-urilor, clusterelor și parcurilor industriale.

Măsuri propuse în programul de guvernare "Reclădirea Națională":

• Stabilirea companiilor care prezintă un caracter strategic pentru economia națională, cum ar fi cazul: CFR Călători, CFR Infrastructură, Metrorex, Transelectrica, Transgaz etc.
• Crearea unei baze de date cu informații privind performanțele financiare ale companiilor în care statul are participații majoritare.
• Implementarea imediată a principiilor OECD privind guvernanța corporativă așa cum au fost incluse în legislație încă din 2011 (OUG 109/2011).
• Revizuirea sistemului de salarizare pentru management și pentru salariați, astfel încât să se poată atrage personalul cel mai competent existent pe piața muncii.
• Transparentizarea cheltuielilor și a contractelor cu valoare semnificativă a căror publicare nu prejudiciază drepturile companiilor și nu încalcă clauzele contractuale.
• Implementarea unui plan de reducere a arieratelor și onorarea tuturor obligațiilor contractuale pentru a nu bloca mediul de afaceri și sectorul privat precum și implementarea directivei europene privind plățile întârziate.
• Introducerea unor capitole speciale privind reforma companiilor de stat în Strategia Fiscală pe Termen Mediu și în Raportul de Convergență.
• Transformarea prin comasarea și eficientizarea unor companii de stat în jucători regionali prin participarea la procesele de privatizare din țările din zonă sau realizarea de investiții de la zero (greenfield).
• Flexibilizarea legislației muncii pe principii de flexicuritate.
• Stimularea antreprenoriatului tinerilor prin scheme de garanţii şi facilităţi fiscale şi administrative.
• Acordarea de facilități angajatorilor care creează noi locuri de muncă pentru tineri.
• Sprijin financiar acordat angajatorilor pentru investiţii în tehnologii noi, cu grad redus de poluare şi de expunere la accidente de muncă și boli profesionale.

Piața de capital:

• Revenirea la sistemul anterior de impozitare a câştigurilor realizate din transferul titlurilor de valoare, respectiv impozitarea cu 1% în cazul acţiunilor deţinute mai mult de un an de zile şi cu 16% a celor deţinute mai puţin de un an de zile.
• Reevaluarea procedurii de compensare a investitorilor pentru asigurarea despăgubirii rapide a acestora din Fondul de Compensare a Investitorilor în cazurile prevăzute de lege.
• Facilitarea accesului autorităţii de supraveghere în domeniul pieţei de capital la bazele de date ale Ministerului de Interne, în mod similar cu alte domenii.
• Continuarea programului de listare a companiilor deţinute de stat şi majorarea free-float-urilor celor deja listate.
• Identifica zonelor de interes pentru investiții și barierele în calea afacerilor, discutând direct cu cercurile de afaceri locale și internaționale.

IMM-uri:

• Sprijinirea industriilor care dispun de resurse interne, de care depind în aval IMM-uri ce produc valoarea adăugată ridicată sau care au piață de desfacere.
• Adaptarea reglementărilor contabile cu privire la provizioane, deductibilități și diverse tratamente contabile la specificul fiecărei industrii.
• Îmbunătăţirea şi completarea legislaţiei cu privire la insolvenţă şi disciplina financiară.
• Controlul riguros al pieţelor pentru depistarea produselor contrafăcute și/sau cu parametri neconformi cu specificațiile etichetate.
• Privatizarea întreprinderilor ce nu pot rămâne viabile pe termen mediu fără injecții puternice de capital pentru reînnoirea activelor.
• Continuarea eforturilor de listare la bursă a companiilor ce vor rămâne în portofoliul statului pentru a atrage capital, pentru a crește gradul de transparență și pentru a întări responsabilizarea decidenților.
• Retragerea statului din domeniile non-strategice prin privatizarea sau închiderea companiilor.
• Încurajarea de parteneriate publice-private în extracția cărbunelui. Renunțarea la industriile aflate în declin și internaționalizarea producției interne în
  străinătate (delocalizarea).
• Diversificarea instrumentelor de garantare în obținerea scrisorilor de garanție pentru participarea la licitații interne și internaționale.
• Extinderea garanțiilor guvernamentale pentru credite destinate investițiilor productive.
• Asigurarea accesului la fondurile alocate formării continue cu prioritate firmelor de producţie și stimularea companiilor specializate în instruire.
• Menţinerea pragului de 200.000 de euro reprezentând 100% din cheltuieli pentru subvențiile de tip minimis.
• Garantarea cofinanțării start-up-urilor din fondurile de dezvoltare ale Ministerului Economiei.
• Programe dedicate start-up-urilor aflate în dificultate.
• Promovarea programului Mihail Kogălniceanu pentru finanțarea IMM-urilor și accelerarea acestuia.
• Creșterea treptată, de la 0,4% până la 1% din PIB, a finanțărilor publice pentru programele naționale destinate susținerii IMM-urilor.
• Crearea unui fond de tipul venture capital, constituit în parteneriat public-privat, pentru finanțarea proiectelor de cercetare-dezvoltare cu aplicabilitate în industrie.
• Înființarea unei Agenții de tip TPO (Organizație pentru Promovarea Comerțului) folosind experiența altor țări din UE (Marea Britanie, Franța, Italia etc.), care să concentreze activitatea de promovare a exportului şi de atragere a investițiilor străine sau Înființarea Agenției Române de Investiții și Promovare a Exporturilor
  (Romanian Trade & Invest), după model german şi olandez.
• Descentralizarea activității de promovare a exportului, sprijinirea instituțiilor județene și din regiunile de dezvoltare pentru atragerea în activitatea de export a producătorilor mici și mijlocii, promovarea produselor locale tradiționale pe piețele externe.

Măsuri propuse în programul de guvernare "100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100":

• Dezvoltarea portului Constanţa și adaptarea legislației specifice astfel încât acesta să atingă potențialul maxim, devenind cel de-al treilea port ca mărime și importanță din Europa, hub regional de transfer mărfuri către Orient și obiectiv strategic pentru securitatea națională și europeană.
• Coordonarea infrastructurii de transport cu polii de dezvoltare naționali pentru stimularea creșterii economice și a investițiilor în industrii și servicii, precum și consolidarea hub-urilor regionale București, Constanța, Timișoara, Suceava, Brașov prin interconectivitatea cu toate mijloacele de transport: - finalizarea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare aferente coridorului IV European (Proiectul prioritar 22 Curtici – Simeria - Sighișoara - Brașov - București -Constanța) și demararea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare aferente coridorului IX European (București - Iași - Ungheni).
• Interconectivitatea drumurilor expres și a drumurilor județene cu principalele autostrăzi naționale pentru echilibrarea accesului rapid în toate zonele țării. Repartizarea echilibrată a transportului pe toate tipurile de infrastructură (rutieră, feroviară, navală, aeriană).
• Racordarea României la rutele europene de transport rutier prin autostrăzile UNIRII, Sibiu – Pitești, Comarnic – Brașov, OLTENIA, MOLDOVA, Constanța-Mangalia, Centura de Sud şi Nord a Bucureştiului: a) Autostrada Unirii: Tg. Mureș – Iași – Ungheni, leagă Moldova de Ardeal, b) Autostrada Oltenia: de la granița de vest până la Calafat, parte a Coridorului Orient/Est -Mediteranean care va lega porturile din nordul Germaniei de Balcani, c) Autostrada Moldova: București – Ploiești – Buzău – Focșani – Albița, leagă Moldova de Muntenia.
• Transformarea Dunării în AUTOSTRADA ALBASTRĂ prin regularizarea cursului ca principală modalitate de atragere a traficului în tranzit din Europa Centrală spre Portul Constanța și invers, dezvoltarea porturilor fluviale ca centre de dezvoltare economică și de atragere a investițiilor în industrii și servicii, în corelare cu Strategia Dunării, precum și stimularea transportului ecologic.
• Consolidarea rolului strategic și de securitate al aeroporturilor Henri Coandă-Otopeni, Traian Vuia-Timişoara, Mihail Kogalniceanu-Constanța, precum și dezvoltarea unui hub regional de transport aerian la București prin relansarea Companiei TAROM.
• Orientarea României pe termen mediu și lung către creşterea ratei de acoperire a internetului (de la 40% la cel puțin 60% în următorii 3 ani).
• Asigurarea accesului la informaţie obiectivă şi neutră prin obligarea furnizorilor de servicii şi/sau de reţele de comunicaţii electronice de a garanta neutralitatea internetului şi prin simplificarea procedurilor şi autorizaţiilor necesare pentru instalarea elementelor de infrastructură de comunicaţii electronice pentru furnizorii privaţi.
• Trecerea de la televiziunea analogică la cea digitală cât mai urgent posibil și extinderea transmisiunilor posturilor de radio din analogic în digital, conform convențiilor semnate de către statul român cu UE.
• Serviciul poştal - realizarea serviciului poştal universal pe baze concurenţiale reale şi îmbunătăţirea performanţelor serviciului poştal cu caracter special.
• Construcția Centurii de Sud şi Nord a Bucureştiului la nivel de autostradă în condiții eficiente și suportabile pentru bugetul României, din Fondul Român de Dezvoltare Urban Rural (FRDUR).
• Demararea construcției Magistralei M6 București – Otopeni și finalizarea Magislatralei M5 Drumul Taberei – Pantelimon.

Măsuri propuse în programul de guvernare "Reclădirea Națională":

• Racordarea rețelei naționale la rutele de transport europene, principalele coridoare din rețeaua TEN-T Core, respectiv Nădlac – Arad – Sibiu – Pitești – București – Constanța și Oradea – Câmpia Turzii – Târgu Mureș – Iași – Ungheni vor fi formate din autostrăzi.
• Crearea condițiilor pentru transformarea României într-un nod logistic regional.

Obiective strategice pe termen scurt și mediu pentru domeniul transportului rutier:

• Finalizarea vechiului Coridor IV Pan European rutier (Axa prioritară 7 TEN-T Core).
• Demararea construcţiei autostrăzii Unirii Tg. Mureș – Iași – Ungheni.
• Demararea construcţiei autostrăzii Comarnic – Brașov în condiții eficiente și suportabile pentru bugetul României.
• Finalizarea fostelor tronsoane de pe autostrada Transilvania.
• Demararea autostrăzii Lugoj – Calafat, parte a infrastructurii rutiere de la granița de vest până la Calafat, din Coridorul Orient/East Mediteranean, care va lega porturile din nordul Germaniei de Balcani.
• Demararea construcției autostrăzii București – Ploiești – Buzău – Focșani – Albița.
• Realizarea conexiunilor dintre autostrăzile A1 şi A2 prin realizarea, la nivel de autostradă, a Centurii de Sud şi Nord a Bucureştiului.
• Continuarea programului de reabilitare a drumurilor naţionale, finanțat de B.E.I, F.E.D.R. și P.O.S.T..
• Finalizarea variantelor de ocolire: Carei, Săcuieni, Aleșd Sud, Stei, Cluj Nord Est, Tg. Mureș, Tg. Jiu, Craiova, Caracal, Brașov, București, Alexandria, Mihăilești, Galați, Tecuci, Bacău, Suceava, Rădăuți, Timișoara.
• Asigurarea infrastructurii de acces a principalelor centre economico-industriale – Ford (lărgirea DN Craiova – Pitești la 4 benzi), Dacia etc. – la rețeaua de infrastructură rutieră europeană.
• Consolidarea hub-urilor regionale.
• Demararea construcției autostrăzii Nordului (Petea – Satu Mare – Baia Mare – Bistrița – Suceava) - în limita resurselor bugetare.
• Promovarea pachetului legislativ care să stimuleze transportatorii din mediul privat în vederea utilizării modurilor de transport ecologic și a transportului combinat.
• Eficientizarea activității C.N.A.D.N.R prin stabilirea de criterii de performanță pentru management și personalul angajat.
• Consolidarea legislației referitoare la evaluarea, autorizarea și contractarea lucrărilor de infrastructură rutieră.
• Completarea legislației privind standardele de cost.
• Crearea unei entități public-private care să monitorizeze întreținerea, repararea și reabilitarea infrastructurii rutiere.
• Îmbunătăţirea legislației privind transportul rutier și creșterea siguranței rutiere, inclusiv prin crearea unui singur corp de control tehnic în trafic.
• Abrogarea reglementărilor actuale privind timbrul de mediu pentru autovehicule și ajustarea modului de calcul al impozitului anual reglementat prin Codul Fiscal în funcție de cilindree și norme de poluare.
• Crearea unui Fond Național pentru Infrastucturi critice, independent față de Guvern și finanțat inițial prin oferirea de titluri de stat scutite de impozit de tip Qualified Public Infrastructure Bonds.

Obiective pe termen scurt și mediu pentru domeniul transportului feroviar:

• Promovarea și implementarea legislației privind standardele de cost la lucrări de infrastructură feroviară, standardizarea contractelor, implementarea şi controlul acesteia, urmărirea lucrărilor în perioada de garanție și post-garanție.
• Finalizarea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare aferente coridorului IV European (Proiectul prioritar 22 Curtici – Simeria – Sighișoara – Brașov – București – Constanța) și demararea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare aferente coridorului IX European (București – Iași – Ungheni).
• Conectarea aeroporturilor la infrastructura feroviară pentru crearea hub-urilor naționale.
• Reabilitarea podurilor de cale ferată peste Dunăre (Giurgiu și Cernavodă).
• Realizarea infrastructurii feroviare de la granița de vest până la Calafat, parte a coridorului Orient/Est-Mediteranean care va lega porturile din nordul Germaniei de Balcani.
• Dezvoltarea capacității feroviare în sectorul fluvio-maritim al Portului Constanţa cu scopul de a crea un hub regional.
• Crearea hub-ului regional București prin modernizarea centurii feroviare a Bucureștiului în concordanță cu proiectele pentru celelalte mijloace de transport din zona metropolitană.
• Modernizarea Gării de Nord cu respectarea reglementărilor legale și a acordurilor internaționale.

Obiective pe termen scurt și mediu pentru domeniul transportului naval:

• Regularizarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre pentru a îndeplini standardele Comisiei Dunării, de adâncime minimă de 2,5 metri pe tot şenalul navigabil.
• Terminal RoRo şi pentru autoturisme în Portul Constanţa Sud (Mol IIIS).
• Implementarea sistemului port-comunitate, inclusiv de management al traficului.
• Dublarea liniei C.F. Agigea Ecluză – Constanţa Ferry-Boat şi sistematizarea punctului de racord Agigea Ecluză.
• Dezvoltarea capacităţii feroviare în Portul Constanţa Sud Agigea – Obiect II.b.1 – Dispozitiv feroviar pe Mol 2 S CSCT.
• Transformarea danelor nr. RoRo3 şi RoRo4 într-un nou terminal pentru pasageri.
• Construirea unui pasaj rutier denivelat pentru acces la noul terminal Ro-Ro din portul Constanţa Sud – Agigea.
• Construirea unui terminal GNL în Portul Constanţa.
• Construirea unui pod rutier peste canalul de legătură în zona fluvio-maritimă şi racorduri cu reţeaua de drumuri interioară şi exterioară Portului Constanţa.
• Construcţia unui nou terminal de containere la Constanţa (III & IVS); dezvoltarea transportului intermodal și maximizarea utilizării capacitații de transport existente; crearea terminalelor intermodale în punctele cu potențial logistic foarte ridicat, precum portul 112 Constanța – Brăila – Galați, București, Timișoara – Arad, zona Giurgiu – Oltenița, Vidin – Calafat, Iași – Suceava – Bacău.

Obiective pe termen scurt și mediu pentru domeniul transportului aerian:

• Continuarea implementării programelor strategice de dezvoltare aferente aeroporturilor cuprinse în reţeaua centrală de transport european (TEN-T Core), respectiv Compania Națională Aeroporturi Bucureşti, Aeroportul Internaţional Traian Vuia – Timişoara, precum și Aeroportul Internațional M. Kogălniceanu Constanța.
• Finanţarea funcţionării şi menţinerii în standardele de siguranţă şi securitate a Aeroportului Internațional M. Kogălniceanu Constanţa și a Aeroportului Internațional Henri Coandă București, datorită operării mixte, civil-militare, în acord cu Strategia de Securitate Națională.
• Realizarea pe termen mediu a nodurilor intermodale.
• Continuarea procesului de implementare a conceptului de Bloc Funcţional de Spaţiu Aerian (FAB) instituit între România şi Republica Bulgaria (DANUBE FAB), în conformitate cu legislaţia europeană aferentă cerului european unic.

Obiective pe termen scurt și mediu pentru domeniul transportului subteran:

• Implementarea şi finalizarea Proiectului Inelul Feroviar București în transportul intermodal de călători (CFR Călători, Metrorex și RATB).
• Finalizarea magistralei M4 Gara de Nord – Gara Progresul.
• Finalizarea magistralei M5 Drumul Taberei – Pantelimon pe secţiunea Drumul Taberei – Universitate; urgentarea finalizării tronsonului Râul Doamnei – Eroilor, cu stația și depoul Valea Ialomiței, şi a Secțiunii Universitate – Pantelimon pentru care a fost semnat acordul de împrumut cu B.E.I.
• Demararea lucrărilor la MAGISTRALA FEROVIARĂ 6 București – Otopeni.
• Pregătirea lucrărilor pentru linii de metrou viitoare, executate în parteneriat public-privat: Linia 7 (Şoseaua Alexandriei, Rahova, Piaţa Unirii, Moşilor, Obor, Colentina, Voluntari – 31 km); Linia 4 (Laminorului, Gara Progresul, Tronson Gara de Nord – Gara Progresul – 15 km).
• Un obiectiv special pentru domeniul transporturilor îl reprezintă promovarea intensivă a sistemelor de transport inteligente (ITS).

Măsuri propuse în programul de guvernare "100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100":

• Descentralizarea gestiunii fondurilor europene și dezvoltarea capacității administrative a agențiilor de dezvoltare regională. Regiunile trebuie să poată dezvolta proiecte adaptate potențialului lor, să nu mai depindă totul de aprobarea de la București.

Măsuri propuse în programul de guvernare "Reclădirea Națională":

• Descentralizare a atribuțiilor către nivelul regional, prin consolidarea structurilor de management la nivel regional (Agențiile de Dezvoltare Regională).
• Susținerea dezvoltării Investițiilor Teritoriale Integrate la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare, în perspectiva elaborării unor programe operaționale regionale.
• Descentralizarea managementului fondurilor europene
• Dezvoltarea programelor operaționale regionale care să permită dezvoltarea unor proiecte integrate la nivel local și care să corespundă specificului fiecărei regiuni.
• Consolidarea organismelor intermediare regionale din punct de vedere al personalului și al atribuțiilor.
• Contractarea integrală a fondurilor europene alocate.
• Utilizarea fondurilor de asistență tehnică pentru a pregăti potențialii beneficiari și portofoliul de proiecte, astfel încât să nu existe sincope în implementare.
• Dezvoltarea de proiecte-pilot care pot fi replicate cu mici adaptări: aplicații de eguvernare, microferme vecine, programe de cursuri și de perfecționare pentru funcționarii publici etc.
• Implementarea unui sistem eficient de monitorizare a proiectelor majore la fața locului (eventual prin intermediul unor echipe tip task force) pentru a evita blocajele, întârzierile și pierderea finanțării.

Măsuri propuse în programul de guvernare "100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100":

• Întabularea și comasarea terenurilor agricole în condiţiile în care încasarea subvenţiilor din fonduri europene este condiţionată de finalizarea cadastrului.
• Reabilitarea sistemului național de irigații și sprijinirea producătorilor agricoli pentru utilizarea resurselor locale de apă prin construirea canalului Siret – Bărăgan.
• Reorganizarea ADS (Agenția Domeniului Statului), astfel încât să poată avea prioritate în cumpărarea terenurilor agricole, dar și revizuirea valorii redevențelor pentru asigurarea unui mediu concurențial egal pentru toți fermierii.
• Sprijinirea și dezvoltarea zootehniei și a industriei alimentare pentru valorificarea superioară a producției vegetale și crearea de plus valoare în sectorul agricol.
• Revizuirea legislației privind vânzarea terenurilor agricole având în vedere faptul că 30% din terenul agricol a fost vândut către străini. Principalele modificări ar viza limitarea numărului de hectare pe care o persoană fizică sau juridică le poate achiziţiona în România, în acest sens avizarea acestor tranzacții trebuie realizată de Camerele Agricole care trebuie să fie funcționale.
• Sprijinirea formelor asociative ale producătorilor agricoli în raport cu piața internă, dar și găsirea de noi piețe externe pentru exporturile de cereale și produse de origine animală românești, prin realizarea a 5 agropolisuri (centre logistice cu obiectiv agricol) a câte 100 milioane euro pentru un total de 500 milioane de euro.

Măsuri propuse în programul de guvernare "Reclădirea Națională":

• Susţinerea înființării de complexe cooperatiste sau structuri public-private de industrie alimentară de mari dimensiuni.
• Instituţionalizarea sistemelor de contracte şi respectarea acestora.
• Măsuri țintite către eliminarea intermediarilor dintre producătorii de materii prime agricole şi procesatori.
• Extinderea evenimentelor de promovare și de cunoaştere a produselor româneşti.
• Susţinerea pe piața internă și externă a producătorilor asociaţi care utilizează şi exportă produse cu indicaţii geografice şi denumiri de origine.
• Instruirea de specialitate a producătorilor.
• Promovarea şi aplicarea legislaţiei care să sancţioneze şi să elimine competiţia neloială, fiscalizarea tuturor procesatorilor şi comercianţilor de produse agroalimentare, fiscalizarea tuturor importurilor de produse agroalimentare (proaspete şi procesate), pentru diminuarea concurenţei neloiale faţă de producătorii interni.
• Elaborarea unei legislații noi, privind reglementarea acestei activități în scopul restructurării instituționale a sectorului, reabilitării și modernizării amenajărilor de irigații viabile din punct de vedere economic.
• Încurajarea, prin acordarea de facilități fiscale, a înființării de noi Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii.
• Crearea posibilității de accesare afondurilor europene.
• Reabilitarea și modernizarea liniei de apărare contra inundațiilor de la Dunăre.
• Cooptarea reprezentaților asociațiilor profesionale în cadrul stațiunilor/institutelor pentru a se asigura un management bazat pe calitate și performanță.
• Dezvoltarea parteneriatelor public-private între unităţile de cercetare-dezvoltare, universităţi, operatori economici din domeniul agroalimentar şi finanțarea unor proiecte-pilot prin crearea unor parteneriate public-private.
• Dezvoltarea în cadrul unităţilor de cercetare-dezvoltare a serviciilor de consultanţă agricolă.
• Creşterea numărului de brevete obţinute, invenţii,tehnologii, soiuri, rase de animale, produse ale cercetării româneşti pentru a fi transferate în producţie.
• Încurajarea transferului de cunoştinţe şi a inovării în agricultură, silvicultură și pescuit.
• Creşterea viabilităţii exploataţiilor şi a competitivităţii agriculturii în toate regiunile.
• Crearea unui Fond Sectorial de Investiții în Agricultură (FIA) pentru o perioadă de aproximativ 10 ani, care să sprijine realizarea de proiecte de cel mult 5 miliarde de euro. Scopul este crearea a peste 100 de ferme nucleu care să aducă agregarea și comercializarea produselor agricole.
• Refacerea, conservarea şi consolidarea ecosistemelor legate de agricultură, silvicultură şi piscicultură şi promovarea utilizării eficiente a resurselor.
• Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei şi a dezvoltării economice în zonele rurale.
• Adoptarea legii meșteșugurilor.
• Dezvoltarea economiei locale şi care să se dezvolte pornind de la moştenirea tradiţional-culturală a regiunilor.

Abordarea sectorială. Sectoarele vegetal, legumicol și pomicol, zootehnic, pescuit și acvacultură:

• Elaborarea de politici agricole, crearea de spații de depozitare, prelucrare și procesare, introducerea certificatelor de depozit, realizarea burselor de cereale zonale şi promovarea utilizării soiurilor autohtone performante.
• Construirea prin PNDR a 40 de depozite a câte 500 de tone fiecare, puse la dispoziţia asociaţiilor profesionale, cu restituirea investiţiilor pe un orizont de timp de 10 ani.
• Susţinerea programului „Fructe în şcoli.“
• Utilizarea fondurilor PNDR pentru transformarea fermelor zootehnice de subzistență în ferme familiale (comerciale).
• Efectuarea de plăţi anuale pentru carne de oaie, capră, vită, lapte şi produse lactate, viermi de mătase, furaje uscate şi sprijinirea producătorilor de lapte pentru obţinerea de preţuri competitive.
• Încurajarea producției și consumului de produse ecologice.
• Crearea de centre județene/regionale de selecție și furnizare de material genetic pentru ameliorarea raselor autohtone de carne/lapte, utilizarea raselor cu performanțe genetice ridicate și finanțarea măsurilor de bunăstare a animalelor pe toate grupele și categoriile.
• Utilizarea fondurilor UE alocate prin POP, astfel încât acvacultura românească să devină lider european al creşterii peştelui de apă dulce şi încurajarea procesării peştelui şi a produselor din peşte.
• Continuarea activităţii ANSVSA (Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor ).

Măsuri propuse în programul de guvernare "100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100":

• România va accesa şi utiliza în grad ridicat fondurile şi instrumentele financiare europene pentru dezvoltarea infrastructurii energetice, inclusiv Fondul European pentru Investiții Strategice, pentru creșterea competivității și eficienței energetice (inclusiv pentru modernizare sistemelor de termoficare).
• Alocarea unei sume suplimentare de minim 50 de milioane de euro/an pentru garanții oferite de Eximbank companiilor autohtone ce doresc să participe la proiecte energetice internaționale.
• Intensificarea cercetării geologice în scopul descoperirii de noi rezerve de ţiţei şi gaze naturale, realizarea infrastructurii necesare preluării gazelor din Marea Neagră până la rețeaua națională de transport, reabilitarea şi finalizarea dispeceratelor sistemelor de transport prin conducte de gaze naturale şi ţiţei, creşterea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale prin diversificarea surselor de aprovizionare din import și dezvoltarea unor noi interconectări cu sistemele de transport ale ţărilor vecine.
• Un cadru fiscal care să asigure echilibrul între nevoia statului de atragere de venituri și de menținere a interesului investitorilor în explorarea/exploatarea hidrocarburilor. Autoritățile locale vor beneficia direct de o parte din taxele încasate din exploatarea de hidrocarburi.
• Elaborarea Harții Digitale a Oportunităților din Energie și a seturilor de date aferente. Propunem un set de măsuri pentru încurajarea digitalizării accelerate a sectorului energetic, cu pregătirea capacităților de răspuns la incidente cibernetice.
• Reducerea cu o treime a timpului și costurilor necesare pentru racordarea la rețeaua de energie electrică. De asemenea, propunem simplificarea procedurilor de schimbare a furnizorului de energie electrică (stimularea unui mediu concurențial - analogie cu efectele pozitive de la portabilitatea numerelor din telefonia mobilă).

Măsuri propuse în programul de guvernare "Reclădirea Națională":

• Asigurarea securității energetice a României și creșterea gradului de autonomie energetică bazate pe un Sistem Energetic Național eficient în toate sectoarele sale (extracție, aprovizionare, producere, transport, distribuție și furnizare), care să genereze competitivitate economică, accesibilitate și protecție a consumatorului, precum și dezvoltare durabilă.
• Susținerea strategiei-cadru privind crearea Uniunii Energetice, publicată de Comisia Europeană pe 25 februarie 2015.
• OPCOM trebuie să evolueze spre statutul de jucător regional pe piața gazelor și a energiei electrice.
• Extinderea cooperării cu Republica Moldova în domeniul energiei.
• Cartografierea resurselor naturale ale țării prin explorare geologică și accesul public la o cantitate suficientă de informație țin de interesul național.
• Acces la cea mai ieftină sursă de energie prin asigurarea unui mix energetic și diversificat.
• Intensificarea cercetării geologice în scopul descoperirii de noi rezerve de ţiţei şi gaze naturale, realizarea infrastructurii necesare preluării gazelor din Marea Neagră până la rețeaua națională de transport, reabilitarea şi finalizarea dispeceratelor sistemelor de transport prin conducte de gaze naturale şi ţiţei, creşterea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale prin diversificarea surselor de aprovizionare din import și dezvoltarea unor noi interconectări cu sistemele de transport ale ţărilor vecine.
• Autoritățile locale trebuie să beneficieze direct de o parte din taxele încasate din exploatarea de hidrocarburi.
• Încurajarea cercetării în vederea implementării tehnologiilor de captare și stocare a CO2 (CSC) din gazele de ardere a cărbunelui, de extracție și utilizare a gazului natural (CH4) cantonat în zăcămintele de huilă din Valea Jiului, a extinderii utilizării cărbunelui în produse energetice eco-eficiente și a valorificării cenușilor de termocentrală în industria materialelor de construcții.
• Finalizarea construcției Grupurilor Cernavodă 3 și 4, în corelație cu Strategia Energetică a României, cu satisfacerea condițiilor de viabilitate economică și comercială a investiției, concomitent cu realizarea liniilor de transport pentru evacuarea puterii și exportul de energie electrică produsă în Dobrogea.
• Valorificarea resurselor de biomasă, principala resursă regenerabilă disponibilă în România, cu o repartizare relativ uniformă pe teritoriul național.
• Posibilitatea ca schema de susținere prin certificate verzi să fie completată de mecanisme suplimentare, care să mențină sistemul de certificate verzi pentru producătorii de talie mare și medie și să introducă tarife reglementate (feed-in tariffs) pentru cei de talie mică și foarte mică, concomitent cu instituirea unui mecanism de finanțare a costurilor suplimentare de rețea astfel generate.
• Eficientizarea operatorilor economici din sectorul energetic prin planuri de reorganizare managerială și tehnologică.
• O piaţă liberă a energiei, al cărei cadru legislativ şi de reglementare să fie clar, stabil, transparent şi predictibil pentru toţi actorii implicaţi, fie că sunt operatori privaţi sau companii energetice cu capital majoritar de stat.
• Dereglementarea preţurilor energiei – concomitent cu protecția socială adecvată a consumatorilor.
• Realizarea interconectărilor cu țările vecine și continuarea procesului de modernizare a infrastructurii de transport de energie.
• Delimitarea clară a statutul de proprietar în sectorul energetic de cel de reglementator și formator de politici energetice.
• Listarea unor pachete minoritare pentru transparentizarea companiilor de stat și obținerea unei creșteri a eficienței acestora.
• Creșterea eficienței energetice de la producător la consumator.
• Stabilirea unor coduri de proiectare și construcție pentru clădirile noi, care să asigure condițiile de eficiență tipice, uzuale, similare celor deja existente în mai multe țări din UE.
• Definirea și extinderea rolului companiilor de servicii energetice, încurajarea unor contracte pe termen lung privind reabilitarea clădirilor, furnizarea de energie în sistem centralizat și integrarea în clădiri a surselor de energie regenerabilă. Taxele locale trebuie dimensionate în funcție de performanțele energetice ale clădirilor.
• Modernizarea rețelelor de distribuție a gazelor naturale, a energiei electrice și termice.

Măsuri propuse în programul de guvernare "100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100":

• Protejarea pădurilor din România și extinderea suprafețelor împădurite prin promovarea și implementarea pachetului legislativ de reformă în silvicultură și finanțarea Programului național de împăduriri.
• Creșterea calității aerului în marile orașe prin reducerea poluării, realizarea de spații verzi și susținerea mijloacelor de transport electrice și hibride.
• Reducerea consumului de materii prime și gestionarea eficientă a deșeurilor, punerea în practică a conceptului privind economia circulară prin modificarea legislației în domeniul deșeurilor și restructurarea Fondului pentru Mediu.
• Adaptarea la schimbările climatice pentru reducerea riscului la inundații, la deșertificare prin reamanajarea bazinelor hidrografice, a Luncii și Deltei Dunării, dar și prin realizarea de perdele forestiere.
• Protejarea și conservarea patrimoniului natural, a biodiversității prin cadastrarea și gestionarea durabilă a cursurilor de apă, fondului forestier, ariilor naturale protejate, plajelor Mării Negre.

Măsuri propuse în programul de guvernare "Reclădirea Națională":

• Reorganizarea Ministerului Mediului printr-o dimensionare care să răspundă nevoilor României în raport cu UE.
• Înfiinţarea ghişeelor unice de reglementare.
• Formarea unui corp de funcţionari publici de mediu specializaţi, organizarea unor pregătiri profesionale periodice.
• Crearea unei structuri naționale de gestiune unitară și integrată a ariilor naturale protejate – Agenţia Naţională pentru Arii Protejate.
• Restructurarea Regiei Naţionale a Pădurilor „Romsilva“ şi a Administraţiei Naţionale „Apele Române“, ANIF.
• Întărirea capacităţii de inspecţie şi control prin dezvoltarea unui sistem unic la nivel de mediu, care să integreze structuri din Garda de Mediu, Inspecția silvică, Inspecția apelor.
• Restructurarea Fondului de mediu și atragerea de fonduri din servicii ecosistemice.
• Descentralizarea şi regionalizarea structurilor de mediu.
• Deplasarea presiunii fiscale de pe piața muncii către poluatori și extinderea piețelor pentru bunuri și servicii ecologice, aplicarea mai sistematică a principiului „poluatorul plătește“, eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului.
• Încurajarea utilizării eficiente a resurselor și reducerea emisiilor de dioxid de carbon.
• Reamenajarea bazinelor hidrografice şi a Luncii Dunării în contextul adaptării la schimbările climatice.
• Plan pentru extinderea fondului forestier naţional până la atingerea mediei europene.
• Realizarea sistemului naţional de perdele forestiere.
• Realizarea registrului spaţiilor verzi şi promovarea politicilor pentru creşterea calităţii aerului în marile oraşe.
• Regândirea taxei de mediu şi acordarea de bonificaţii pentru promovarea transportului electric şi hibrid.
• Promovarea unor politici sectoriale care să diminueze emisiile gazelor cu efect de seră şi utilizarea amprentei de carbon.
• Reactualizarea prevederilor planurilor de implementare ale directivelor europene din Tratatul de aderare.
• Utilizarea resurselor financiare generate din exploatarea resurselor naturale pentru realizarea cadastrării şi capitalizării patrimoniului natural.
• Crearea de mecanisme pentru proprietarii de terenuri din arii naturale protejate şi parcuri pentru implementarea gestionării unitare a acestora.
• Lege privind aprobarea Programului Naţional de reamenajare a bazinelor hidrografice în contextul schimbărilor climatice.
• Lege privind aprobarea Programului de reconstrucţie ecologică şi economică a Luncii Dunării în vederea adaptării la schimbările climatice.
• Lege privind aprobarea Programului Naţional de realizare a perdelelor forestiere.
• Lege privind utilizarea durabilă a resurselor de apă în scopuri energetice și turistice.
• Lege privind modificarea şi completarea codului silvic, prin care se propune trecerea de la vânzarea lemnului estimat la vânzarea lemnului măsurat din rampe şi depozite.
• Legea privind statutul personalului silvic, prin care sunt stabilite situaţiile de incompatibilităţi ale personalului silvic, urmărindu-se astfel reducerea corupţiei din sistem.
• Hotărâre de Guvern pentru aprobarea regulamentului de vânzare a masei lemnoase.
• Hotărâre de Guvern privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor „Romsilva“.
• Hotărâre de Guvern privind reorganizarea activităţii de inspecție.
• Hotărâre de Guvern privind acordarea de despăgubiri pentru proprietarii care deţin terenuri în parcuri naturale sau naţionale.
• Legea pentru aprobarea Programului naţional de împădurire.
• Modificarea Legii apelor, astfel încât să se stimuleze dezvoltarea de către agenţii economici a acvaculturii în râuri, lacuri, Marea Neagră fără a degrada semnificativ calitatea acestora.
• Lege privind acordarea certificatelor albastre în acumulările piscicole, Delta şi Lunca Dunării, precum şi în Marea Neagră.
• Lege privind reducerea poluării prin utilizarea combustibililor mai puțin poluanți.
• Lege privind taxa pentru emisiile poluante (timbrul de mediu).
• Lege privind achiziţiile verzi.

Măsuri propuse în programul de guvernare "100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100":

• Construirea a 8 spitale regionale, din care 2 în București.
• Construirea a 900 de cabinete medicale în mediul rural și în orașele mici, prin programul “Casa medicului”.
• Garantarea accesului la medicamente prin actualizarea bianuală a listei medicamentelor compensate și gratuite.
• Derularea de programe naționale de educație și prevenție care să îmbunătățească starea de sănătate a populației și să reducă costurile tratamentelor.
• Îmbunătățirea legislației privind protecția pacienților, pana la 31 decembrie 2017.
• Continuarea demersului parlamentar în vederea adoptării Legii prevenției în sănătate.
• Stoparea migrației medicilor prin DUBLAREA SALARIILOR acestora de la 1 iulie 2017 și reașezarea profesiei de medic în sistemul de salarizare românesc pe o grilă rațională.
• Creșterea salariilor asistenților medicali în medie cu 20%, anual, începând cu 1 iulie 2017 până la dublarea acestora.
• Primele 3 proceduri de inseminare in vitro vor fi gratuite şi achitate din bugetul de stat printr-un program național special.
• Pachet mai larg de analize gratuite pentru femeile însărcinate de peste 35 de ani.

Măsuri propuse în programul de guvernare "Reclădirea Națională":

• Alocarea a cel puţin 6% din PIB, începând cu anul 2016. Fondurile suplimentare vor fi alocate, cu precădere, pentru creșterea salarizării personalului medical, investiţii, programe naţionale de sănătate şi de prevenţie, susţinerea medicinei primare, creşterea bugetelor spitalelor, creşterea accesului la medicamente.
• Program multianual de investiții în sistemul sanitar.
• Controlul cheltuielilor şi eliminarea pierderilor prin informatizare, card de sănătate, registre de pacienţi şi prin introducerea unui sistem de raportare şi evidenţă a sumelor cheltuite, care să fie legat de traseul medical al asiguratului.
• Asigurarea de locuri de muncă și integrarea medicilor și asistenților în sistemul naţional de sănătate.
• Promovarea politicilor de sănătate ca politici intersectoriale şi promovarea conceptului „sănătatea în toate politicile publice“.
• Elaborarea, dezbaterea publică și adoptarea unei noi Legi a sănătății.
• Dimensionarea și finanțarea corectă a programelor de sănătate publică, în funcţie de necesităţile medicale.
• Strategii şi programe naţionale de prevenţie și educaţie pentru sănătate.
• Management profesionist al programelor naţionale de sănătate.
• Introducerea unui pachet preferențial stimulativ pentru medicii care se stabilesc în mediul rural.
• Harta Globală de Acces (HGA, după modelul Charte Globale de Acces – CGA) care să cuprindă ansamblul de măsuri de îngrijire la nivel teritorial aflate la dispoziția cetățenilor.
• Dezvoltarea turismului medical în domenii precum stomatologia, chirurgia plastică sau recuperarea.
• Asigurările private de sănătate vor fi dezvoltate prin elaborarea unui suport legislativ pentru un sistem real de asigurări private de sănătate, care presupune definirea şi implementarea pachetelor de servicii medicale: 1. Minimal (de urgenţă şi prevenţie) – pentru toţi cetăţenii asiguraţi şi neasiguraţi; 2. De bază – pentru cetăţenii asiguraţi, în raport cu posibilităţile financiare şi de dotare din sistemul sanitar românesc, cu garantarea gratuităţii reale a serviciilor medicale incluse în acest pachet; 3. Pachete suplimentare – la care au acces cetăţenii care optează pentru diferite asigurări private de sănătate.
• Este necesară continuarea implementării proiectului privind cardul electronic de sănătate.
• Este necesară dezvoltarea unui Sistem Informatic Integrat în Sistemul de Sănătate Publică (SIISSP), ca suport pentru sistemul informaţional.
• Program multianual de investiții pentru: 1. Refacerea şi dezvoltarea platformelor de investigaţii radiologice, terapie intensivă, radioterapie, precum şi a blocurilor operatorii şi a laboratoarelor de cardiologie intervenţională, neuro-radiologie intervenţională sau gastroenterologie intervenţională, la nivelul spitalelor strategice; 2. Dezvoltarea spitalelor judeţene de urgenţă existente, de interes strategic, şi creşterea performanţelor acestora; 3. Reactualizarea documentaţiei şi construirea unor spitale regionale de urgenţă, spitale de cel mai complex şi înalt nivel calitativ, prin accesarea fondurilor europene; 4. Redeschiderea spitalelor/cabinetelor/centrelor de îngrijire medicală în teritoriu, acolo unde este cu adevărat necesar; 5. Finalizarea extinderii infrastructurii SMURD la nivel național, asigurarea de echipaje SMURD în mediul rural; 6. Implementarea proiectului privind înființarea unor centre de arși în cel puțin trei regiuni pe lângă cele din București.
• Înfiinţarea unor structuri de protejare a drepturilor pacienţilor, în interiorul caselor judeţene de sănătate.
• Transparentizarea accesului şi promovării în sistem medical.
• Elaborarea planului naţional de resurse umane în domeniul medical.
• Introducerea sistemului de evaluare a performanţelor manageriale la toate nivelurile.
• Depolitizarea managementului sistemului de sănătate prin asigurarea dezvoltării carierei profesionale, pe baza criteriilor de performanţă.
• Participarea personalului sanitar la un program de educaţie continuă, garantat de către stat, şi asigurarea formării unui număr adecvat de categorii de personal, în special pentru specialităţile deficitare.
• Reformarea rezidenţiatului în ceea ce priveşte admiterea, pregătirea şi obţinerea calificărilor de specialist.
• Asigurarea unor condiţii suplimentare, motivante pentru instalarea de cabinete medicale în zonele defavorizate – cu prioritate în mediul rural.
• Caravane medicale (radiologie şi laborator de analize) în zonele rurale şi greu accesibile, constituite din 15-20 de unităţi mobile, repartizate geografic.
• Stimularea deschiderii de farmacii şi puncte farmaceutice în mediul rural sau în zonele izolate.
• Operaționalizarea conceptului de asistență comunitară teritorială. Finanţarea se poate realiza prin fonduri europene sau de la bugetele locale.
• Întărirea capacităţii Unifarm de a asigura aprovizionarea cu medicamentele absolut necesare, atunci când, din diverse motive, acestea lipsesc de pe piaţă, şi stimularea producţiei interne de medicamente.
• Repornirea la capacitate maximă şi dezvoltarea activităţii Institutului Cantacuzino pentru asigurarea independenţei în domeniul vaccinurilor şi promovarea unor produse la export. Institutul are, în acest sens, un rol strategic naţional şi regional.
• Implicarea partenerilor privaţi, inclusiv a diferitelor fundaţii de profil, cu precădere în acele zone în care asistenţa medicală de stat este deficitară.
• Actualizarea bianuală a listei şi accesul liber al pacienţilor la tratamente inovatoare, în condiţii de transparenţă, eficienţă, conform cadrului legislativ european.
• Susţinerea Institutului Cantacuzino în a produce vaccinuri necesare sistemului de sănătate românesc şi sprijinirea Institutului de a deveni un jucător regional şi european în producţia vaccinurilor.
• Asigurarea de medicamente gratuite pentru copii, elevi, studenţi, gravide şi lăuze.
• Extinderea programului naţional de imunizări prin introducerea gratuită a unor noi vaccinuri, conform practicilor din UE.
• Acces universal şi gratuit la servicii de planificare familială.
• Introducerea unor programe de screening la nivel naţional.
• Introducerea unui plan de combatere a obezităţii la copii.
• Programe de asistență medico-socială pentru categorii defavorizate (copii abandonați, bătrâni singuri, persoane cu handicap etc).
• Elaborarea unui sistem permanent și eficient de evaluare a spitalelor, mai ales în ceea ce privește aspectul și siguranța clădirilor, confort minimal, infecțiile intraspitalicești, aglomerarea pacienților, normarea medicilor, aparatul administrativ.
• Introducerea, la nivel naţional, a unor protocoale de practică, adaptate pentru nivelurile primar, secundar şi terţiar de îngrijire spitalicească.
• Garanţii de siguranţă a pacienţilor, cât şi protecţia cadrelor medicale faţă de acuzaţii ulterioare de malpraxis.
• Stimularea, prin finanţare, a dezvoltării internărilor în regim de ambulatoriu şi de spitalizare de zi; stabilirea unor reglementări clare (dar nu abuzive) cu privire la criterii şi tipul de internare, pentru evitarea internărilor inutile.
• Revizuirea structurii spitalelor, bugetelor şi metodelor de contractare a serviciilor medicale, pentru a creşte gradul de adresabilitate al pacienţilor la serviciile de sănătate, dar şi pentru a stimula investiţiile private în sistemul sanitar.

Măsuri propuse în programul de guvernare "100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100":

• Sprijinirea accesului tinerilor la educație prin crearea, împreună cu sistemul bancar, a unor Împrumuturi pentru Studenți („Student Loans“): credite pe termen lung (10 ani), cu dobândă preferențială, destinate studiilor (rambursabile după 3 ani de la absolvire, din veniturile salariale).
• Acordarea de stimulente financiare din fonduri nerambursabile și din bugetul național pentru acei angajatori care înființează unități private de învățare si ucenicie sau care stabilesc parteneriate cu universitățile și realizează programe sustenabile de „induction management“ pentru tinerii angajați.
• Investiția în profesor – creșterea anuală a salariilor în medie cu 20% începând cu a doua jumătate a anului 2017, până la dublarea acestora, însoțită de evaluarea corpului didactic.
• Creşterea numărului de absolvenţi de şcoli profesionale, cu calificări reale şi adaptate la cerinţele pieței muncii prin redeschiderea liceelor profesionale la standarde moderne în parteneriat cu mediul economic.
• Generalizarea învățământului obligatoriu de la 4 ani cu asigurarea de locuri în grădinițe și suplimentarea cu 18 000 a locurilor în şcoli, astfel încât să ajungem la învăţământ într-un singur schimb în toate școlile.
• Introducerea examenelor de admitere la licee, diferențiate, în funcție de liceul pe care-l urmează.
• Introducerea Bacalaureatului diferențiat, în funcție de profilul liceului, cu acces diferit spre universități.
• Modificarea conținutului manualelor, simplificat, adaptat la cerinţele şi sistemele de evaluare (naționale şi internaţionale).
• Evaluarea externă a universităților concomitent cu introducerea criteriilor de etică și profesionalism în activitatea academic.

Măsuri propuse în programul de guvernare "Reclădirea Națională":

• Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii până la 11,3%.
• Creșterea procentului populației de 30-34 de ani cu educație de nivel superior până la 26,7%.
• Creșterea procentului copiilor de 4 ani și peste, înscriși în învățământul preșcolar, la cel puțin 90% și creșterea treptată a numărului de grădinițe.
• Asigurarea condițiilor materiale și umane (construirea de spații, calificarea de personal), astfel încât din 2020 să se poată trece la învățământul obligatoriu începând cu vârsta de 4 ani.
• Reducerea procentului elevilor care obțin rezultate slabe la Evaluarea internațională OECD-PISA (la lectură, matematică și științe) cu cel puțin 10%.
• Creșterea participării adulților la educație și formare pe tot parcursul vieții de la 2% la 5%.
• Scăderea vârstei medii a profesorilor cu cel puțin 5 ani până în 2019.
• Încurajarea cadrelor didactice de a se stabili în mediul rural sau în zone defavorizate prin elaborarea unor pachete financiare de subvenționare a achiziției și întreținerii de locuințe.
• Profesionalizarea complexă și dezvoltarea profesională a profesorilor și managerilor școlari.
• Introducerea unui sistem atractiv de salarizare a cadrelor didactice care să urmărească o mai bună poziţionare a profesorilor debutanţi în sistem; sistemul va fi introdus treptat, într-un interval de circa 20 de ani, şi va face trecerea de la variaţia actuală de tip exponenţial a salariului (în care acesta creşte accentuat cu vârsta) la una de tip logaritmic (în care creşterea are loc mai accentuat în prima parte a traseului profesional), în funcţie de criterii specifice legate de poziţionarea locului de muncă, riscul societal etc.; pe această bază va fi regândită politica salarială în învăţământul preuniversitar, pentru a asigura creşteri salariale constante, dar diferenţiate, în următorii 20 de ani; prima mărire salarială, de 10- 15%, pentru cadrele didactice din primii cinci ani de vechime, va fi realizată încă din primul an de guvernare.
• Introducerea criteriilor de evaluare a cadrelor didactice în acord cu obiectivele reieşite din analizarea standardelor şi indicatorilor de calitate ai instituţiei şcolare în care activează aceştia, în funcție de rezultatele obținute de elevi și de progresul înregistrat la indicatorii relevanți.
• Asigurarea unui loc în creșe pentru fiecare copil cu vârsta de până la trei ani prin construirea de creșe, cu o capacitate suplimentară de 50.000 de locuri.
• Regândirea rolului, structurii și funcțiilor Inspectoratelor școlare, în perspectiva descentralizării și debirocratizării învățământului preuniversitar.
• Stabilirea unui calendar, cu rezultate măsurabile, al strategiei pentru educaţia naţională.
• Deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către societate, către mediul economic şi social, pe de o parte, dar şi către crearea unui cetăţean racordat, prin cultură şi educaţie, la societatea cunoaşterii.
• Creşterea calităţii proceselor de predare-învăţare-evaluare, precum şi a serviciilor educaţionale.
• Un plan unitar și coerent de învățământ pentru nivelul preuniversitar, de la clasa pregătitoare până în clasa a XII-a, şi corelarea conținutului transmis cu abilitățile formate, cu metodele de pregătire aplicate și cu metodele de evaluare a rezultatelor pe parcurs și finale.
• Restructurarea sistemului de examene naționale prin centrarea acestora pe rezultatele învățării înțelese nu numai ca informații, cunoștințe, ci și ca abilități și atitudini manifestate, iar anul 2020 să fie primul an în care examenele de evaluare națională să aibă la bază acest nou sistem.
• Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală, umană şi profesională a elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale.
• Acordarea consilierii vocaţionale şi a informării primare privind drepturile şi obligaţiile salariatului de la clasa a V-a şi introducerea în programa şcolară a realizării unui număr de ore de practică vocaţională, în funcţie de opţiunile de carieră ale elevului.
• Garantarea finanţării per elev, atât pentru învăţământul de stat, cât şi pentru cel privat şi confesional.
• Dezvoltarea pieței serviciilor educaționale complementare și alternative (inclusiv facilitarea introducerii alternativelor educaționale).
• Asigurarea complementarităţii educaţiei formale, non-formale şi informale, în contextul învăţării permanente ca dimensiune majoră a politicii educaţionale.
• Analiza cadrului legislativ actual și demararea unei proceduri de consultare națională în vederea îmbunătățirii legislației de profil, inclusiv în sensul unei mai bune corelări a 34 învățământului universitar cu cercetarea.
• Asigurarea autonomiei universitare reale prin restructurarea modelului de finanțare, limitarea fenomenului de politizare a universităților, îmbunătățirea mecanismelor decizionale în cadrul universităților și eliminarea situațiilor de incompatibilitate sau conflicte de interese.
• Susținerea universităților – inclusiv prin soluții financiare – în vederea introducerii unui sistem mai eficient de selectare a candidaților.
• Introducerea sistemului de specialități secundare („minore“) în pregătirea universitară.
• Susținerea universităților – inclusiv prin soluții financiare, administrative și legislative mai largi – în scopul regândirii ciclului al II-lea al pregătirii (masterul), pentru organizarea în două filiere, corelate cu cercetarea, respectiv mediul profesional.
• Măsuri de corelare a ciclului al III-lea al pregătirii (doctoratul) cu cercetarea.
• Sprijinirea constituirii unor specialități universitare pluri/interdisciplinare cu impact direct asupra societății, inclusiv a unor profesii cu înaltă expertiză, absente sau insuficient reprezentate în România. Încurajarea constituirii unităților-model în colaborare cu principalii angajatori interesați, în scopul creșterii nivelului de angajare al absolvenților.
• Completarea legislației privitoare la programele universitare internaționale și a parteneriatelor pentru co-diplomare. Creșterea treptată a numărului de programe universitare în limbi de circulație internațională cu cel puțin 50% pe parcursul următorilor patru ani.
• Revizuirea sistemului de finanțare în învățământul superior, inclusiv prin introducerea unor contracte instituționale multianuale privind cercetarea universitară fundamentală.
• Sprijinirea programelor post-universitare destinate perfecționării și re-profesionalizării unor categorii de specialiști. Introducerea programelor pentru formarea cadrelor didactice din învățământul gimnazial și liceal.
• Adoptarea unui plan național de lungă durată pentru cercetarea fundamentală, pornind de la Strategia 2014-2020 corelată cu Orizont 2020: 1. Finanțare de bază, pe baza evaluărilor publice anuale și multianuale publice ale institutelor, centrelor de cercetare și universităților acreditate ca centre de cercetare; 2. Finanțare multianuală, dobândită prin competiție națională, pentru instituții cu programe strategice în cercetare; 3. Finanțare prin granturi de cercetare pentru proiecte individuale obținute de cercetători și echipe de cercetare independente sau afiliate instituțional în cadrul sistemului de cercetare; 4. Completarea sistemului de finanțare pe student – echivalent cu un sistem de finanțare prin granturi multianuale pentru programe de studii de importanță strategică, deschise competiției între universități.

Măsuri propuse în programul de guvernare "100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100":

• Noul Cod al Patrimoniului Național.
• Înființarea Gărzii Naționale a Patrimoniului Cultural, organism cu rol de inventariere, control și coerciție, identificare de soluții și promovare a patrimoniului imobiliar cultural.
• Elaborarea unei legislații competitive privind sponsorizarea și mecenatul.
• Inventarierea tuturor bunurilor de patrimoniu imobil.
• Înființarea Muzeului Comunismului.
• Introducerea voucherului cultural. Fiecare elev va primi la începutul anului şcolar un pachet de 6 vouchere pentru a putea participa împreună cu unul dintre părinţi la evenimente culturale (ex: teatru) sau pentru a vizita obiective turistice sau educative. În ziua activităţii culturale, părintele va avea programul de lucru redus la 4 ore.
• Construcția unei săli moderne de concerte și a unui Mall Cultural în București.

Măsuri propuse în programul de guvernare "Reclădirea Națională":

• Clădirea unui dialog permanent cu cei implicați în creația culturală, uniunile de creație, ONG-urile cu activitate relevantă în domeniu, personalități ale culturii române din țară și din străinătate, creatori.
• Creșterea finanțării culturii corespunzător importanței pentru societate; bugetarea se va face multianual și va fi crescută prin fonduri europene nerambursabile și creșterea contribuției loteriei naționale.
• Alocarea nediscriminatorie a resurselor financiare, prin instituirea unui sistem concurenţial deschis de subvenţionare sau co-finanţare a proiectelor, programelor şi acţiunilor culturale. Selecţia acestora se va face exclusiv de către board-uri independente, alcătuite din specialişti şi experţi în domeniu, în cadrul AFCN, şi nu de către funcţionarii sau responsabilii politici din cadrul ministerului.
• Ministerul va forma un parteneriat cu Uniunile de creatori în vederea co-finanţării proiectelor culturale definitorii selectate de acestea.
• Împărțirea atribuțiilor între ministerul de resort – atribuții fundamentale la nivel național – și autoritățile administrației publice locale, ca parteneri în implementarea politicilor publice la nivel local.
• Crearea unui Ghid de finanțare pentru liniile de finanțare externe din domeniul culturii.
• Demararea unor discuții cu Ministerul Fondurilor Europene referitoare la buna aplicare și gestionare a fondurilor din Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 dedicate industriilor creative.
• Trecerea Sălii Palatului din subordinea RA-APPS în subordinea ministerului și utilizarea acesteia ca instrument de suport în susținerea și promovarea industriilor creative.
• Organizarea eficientă a ministerului de resort, ca promotor al culturii și al accesului cetățenilor la cultură: Principalele atribuții vor fi: a) elaborarea strategiei culturale naționale și a programului „Deceniul dezvoltării culturale a României“; b) gestionarea proiectelor culturale naționale; promovarea culturii în lume; c) clădirea cadrului legislativ, armonizat cu standardele europene în domeniu; d) sprijinirea cu know-how a instituțiilor culturale 40 locale pentru dezvoltarea și promovarea culturii în comunitățile locale; e) coordonarea Gărzii Naționale a Patrimoniului Cultural; f) sprijinirea cultelor religioase în scopul liberei exprimări religioase; g) promovarea tinerelor talente din industriile creative.
• Înființarea Gărzii Naționale a Patrimoniului Cultural, organism cu rol de inventariere, control și coerciție, identificare de soluții și promovare a patrimoniului imobiliar cultural.
• Clădirea unei structuri de parteneriate între ministerul de resort și alte instituții: Ministerul Educației Naționale, Ministerul Afacerilor Externe și Institutul Cultural Român, instituțiile de turism etc
• Realizarea strategiei „Decada culturii române“, marcarea Centenarului României moderne prin Programul România 100+ și desemnarea orașului Capitală Europeană a Culturii 2021.
• Marcarea Centenarului României Moderne și Programul Național România 100+ .
• Abrogarea Ordonanţei de urgenţă nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.
• Cultura pentru „Românii de pretutindeni”.
• Modernizarea legislației pentru arta plastică, cinematografie sau teatru la nivelul țărilor din UE ca modalități de susținere, de promovare și de protejare a drepturilor de autor.
• Îmbunătățirea legislației conexe privind organizarea și funcționarea unor categorii de instituții publice de cultură: biblioteci, muzee, centre de spectacole și concerte.
• Elaborarea unei legislații competitive privind sponsorizarea și mecenatul.
• Îmbunătățirea Legii Drepturilor de autor și a drepturilor conexe, în concordanță cu evoluțiile normative și practicile la nivel european.
• Reglementarea cadrului legislativ pentru comerțul cu opere de artă.
• O.U.G. nr. 51/1998 – revenirea la finanțarea Fondului Cultural Național din sursele prevăzute de lege, grav reduse în timpul guvernării în exercițiu.
• Modernizarea Legii nr. 186/2003: „Promovarea culturii scrise“ – cu un accent pus pe susținerea literaturii contemporane și a tinerilor scriitori.
• Modernizarea Legii nr. 35/1994: „Timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment“.
• Modernizarea Legii nr. 120/2006: „Monumentele de for public“ – redefinirea legală a monumentelor de for public, precum și punerea de acord a legislației din domeniu cu cea legată de administrația publică și de construcții.
• Elaborarea „Strategiei de Educare pentru Patrimoniu şi Susținere și Promovare a Culturii Române“ prin intermediul sistemului de educație.
• Dezvoltarea diplomației culturale, care va fi interfața dintre cultura română, creatorii acesteia și publicul din lumea întreagă. Crearea unui grup de lucru comun permanent între minister și Institutul Cultural Român.
• Finanțarea cu prioritate a Proiectelor naționale cu anvergură internațională, dintre care amintim: Festivalul „George Enescu“, Festivalul TIFF – Cluj, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu.
• Dezvoltarea unor parteneriate transnaționale pentru promovarea actelor culturale și a oamenilor de cultură români.
• Înființarea Muzeului Comunismului.
• Restructurarea Centrului Național al Cinematografiei (CNC). Creșterea numărului de săli de cinematograf.
• Acordarea de facilități fiscale pentru activitățile de producție, distribuție și difuzare de filme.
• Măsuri anti-piraterie.
• Programe de educație vizuală.Programe de specializare în meserii cinematografice.
• Măsuri pentru stimularea producției de film străin în România.
• Măsuri pentru salvarea Arhivei Naționale de Film.

Culte:

•  Implicarea cultelor, la nivel parohial, eparhial, unitate de cult, în derularea unor programe social-economice, educaţionale, caritabile, de orientare socio-profesională şi formare continuă.
• Încurajarea şi sprijinirea unor activităţi de reconstrucţie şi de restaurare a spaţiului eclezial (prin realizarea de programe cu finanţare internă şi externă, pe termen lung).
• Iniţierea şi punerea în aplicare a unui Parteneriat Biserică-Societate-Stat, acoperit de lege, în concordanţă cu demografia confesională (recensământul religios), pentru acţiunile sociale, caritabile, culturale, educaţionale, medicale.
• Susţinerea reconstrucţiei şi restaurării patrimoniului cultural-religios.
• Colaborarea continuă cu Biserica Ortodoxă Română şi Cultele din România (şi nu numai) pentru dezvoltarea unei politici demografice sănătoase prin susţinerea nemijlocită a familiei (astăzi fiind cea mai sensibilă problemă din societatea românească), avându-se în vedere aspectul moral-religios şi naţional, dar şi al unei dezvoltări economice susţinute în secolul XXI.
• Susţinerea mediatizării trecutului istoric recent românesc în ceea ce priveşte Biserica în Gulag.
• Sprijinirea ajutorării financiare şi materiale a aşezămintelor bisericeşti şi monahale, frecventate de credincioşii ortodocşi români, aflate în afara graniţelor României.
• Susţinerea dezvoltării relaţiilor Patriarhiei Române cu Patriarhiile Ortodoxe din Răsărit, cu Vaticanul şi cu Bisericile Protestante.
• Susţinerea financiară, materială şi logistică a demersurilor înfiinţării şi construirii unor spaţii eclesiale adecvate, mult necesare comunităţilor româneşti de lângă graniţele ţării.

Măsuri propuse în programul de guvernare "100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100":

• Sprijinirea accesului tinerilor la educație prin crearea, împreună cu sistemul bancar, a unor Împrumuturi pentru Studenți („Student Loans“): credite pe termen lung (10 ani), cu dobândă preferențială, destinate studiilor (rambursabile după 3 ani de la absolvire, din veniturile salariale).
• Acordarea de stimulente fiscale pentru încadrarea de personal având statutul de șomeri, persoane tinere cu vârsta sub 25 de ani sau cu vârsta peste 55 de ani.
• Stimularea fiscală a companiilor private care finanțează sau sponsorizează asociațiile sportive de masă/performanță.
• Angajatorii care au mai mult de 1.000 de angajaţi în aceeaşi locaţie sau angajatorii învecinaţi care se vor asocia pentru a îndeplini această condiţie, vor primi facilităţi fiscale (acceptarea amortizării accelerate pentru investiţie) pentru a înfiinţa creşe, grădiniţe şi centre „şcoală după şcoală” pentru copii angajaţilor care îşi desfăşoară acolo activitatea profesională.
• Statul va investi în servicii sociale extrem de necesare în multe comunităţi atât prin construirea de creşe şi grădiniţe, cât şi prin formarea de personal.
• Legea salarizării unitare – încadrarea categoriilor profesionale din sistemul public într-o grilă de salarizare care să recunoască statutul și importanța acestora în societatea românească.
• Eliminarea impozitarii tuturor categoriilor de pensii.
• Reducerea impozitului pe venit la jumătate pentru părinţii care au al treilea copil până la vârsta de 7 ani a acestuia/acestora.
• Creşterea alocaţiilor pentru toţi copiii, la valoarea de 200 de lei, această creștere fiind acordată prin tichete sociale destinate achiziționării de rechizite, haine, alimente, etc.

Măsuri propuse în programul de guvernare "Reclădirea Națională":

• Reducerea populaţiei sărace cu 580.000 de persoane faţă de 2008 până în anul 2020.
• Echilibrarea sistemului de beneficii sociale spre servicii sociale, față de prezent, spre prestații financiare.
• Reducerea disparităţilor sociale între regiunile de dezvoltare şi întărirea mobilităţii persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
• Politicile sociale corelate cu cele de ocupare, de formare profesională şi cu alternative de servicii sociale pentru membrii dependenţi ai familiei.
• Diminuarea cu 5% a șomajului în rândul tinerilor și a numărului de tineri din categoria NEETs (care nu sunt în ocupare, educație sau formare, aproximativ 16,8%).
• Creşterea ratei ocupării persoanelor vârstnice cu 10%.
• Îmbunătățirea participării pe piața muncii în rândul persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile, în special a femeilor, a persoanelor de etnie rromă şi a persoanelor cu handicap.
• Reducerea ratei sărăciei în muncă şi creşterea atractivităţii participării la piaţa muncii a persoanelor din grupurile vulnerabile.
• Creşterea calităţii şi productivităţii muncii prin educarea şi formarea continuă a forţei de muncă.
• Promovarea adaptabilităţii profesionale şi a antreprenoriatului.
• Flexibilizarea legislației muncii pe principii de flexicuritate.
• Îmbunătăţirea accesului la piaţa muncii a tinerilor, prin implementarea Planului Național pentru Ocuparea Tinerilor și a Programului European „Garanția pentru Tineri “, a programelor UE referitoare la tineri, la persoanele vulnerabile, la persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă (FSE, FEG, Programul european pentru ocupare și inovație socială – EASI ș.a.) și acordarea de facilități angajatorilor care creează noi locuri de muncă pentru tineri.
• Pentru tineri: acces la credite pentru locuință și studii cu rate ale dobânzilor accesibile și restituibile pe termen lung, garantate de stat.
• Promovarea egalităţii de şanse şi a incluziunii pe piaţa muncii prin integrarea persoanelor aparţinând unor categorii defavorizate, vulnerabile,
  corespunzător cu pregătirea, capacităţile şi aptitudinile lor.
• Flexibilizarea cadrului legal privind relaţiile de muncă în contextul implementării principiului flexisecurităţii, corelat cu modificarea şi completarea legislaţiei muncii prin introducerea şi recunoaşterea contractelor de muncă flexibile sau atipice – teleworking, green jobs, economie socială şi a contractelor de membru cooperator, utilizarea formelor de angajare atipică pentru angajații cu persoane dependente în familie, întreruperi ale activității din motive familiale, a muncii cu timp parțial involuntar (involuntary part-time employment) pentru creșterea ratei de ocupare, în special a femeilor, și cu precădere a celor rrome.
• Îmbunătăţirea echilibrului dintre viața personală şi cea profesională şi scăderea incidenței ridicate a inactivității și a activităților ocazionale, a femeilor, şi în special a celor rrome: a) îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru creşterea atractivităţii investiţiilor în facilitățile de îngrijire a copiilor și a persoanelor dependente; b) coordonarea serviciilor de formare profesională a celor de ocupare cu cele de asistenţă socială pentru familie; c) acordarea de indemnizaţii de studii participanţilor la cursuri de tip „A doua şansă “; d) campanii de informare privind drepturile şi facilităţile existente în comunităţi sărace şi de rromi.
• Măsuri active de completare a veniturilor din muncă cu servicii şi beneficii sociale, prin decontarea directă a costurilor de transport la şi de la locul de muncă, cursuri de adaptare profesională la locul de muncă şi de completare a veniturilor obţinute din muncă cu indemnizaţia de şomaj, respectiv a cheltuielilor cu
  gospodăria.
• Acordarea de facilități pentru profesorii care lucrează în mediul rural.
• Creșterea numărului de locuri finanțate pentru programe de tip „A doua șansă“ și de educație remedială de tip „School after school“.
• Finanțarea unor cursuri de seară pentru micii fermieri/antreprenori.
• Îmbunătățirea accesului la programele cu finanțare europeană pentru creșterea calității vieții din mediul rural prin înființarea, la nivel de comună/unitate administrativteritorială din mediul rural, a unui program de susținere prin burse – posibil creditare, a tinerilor din comună care urmează studiile universitare și care ar putea să revină ulterior în comunitate.
• Simplificarea procedurilor de aplicație și prin dezvoltarea unui mecanism financiar care să asigure autorităților locale sărace banii pentru co-finanțare.
• Înființarea unui fond destinat programelor de ocupare a persoanelor cu handicap, precum și a serviciilor de angajare asistată și sprijin (pentru integrarea) pe piața liberă a muncii acordate persoanelor cu dizabilități.
• Utilizarea economiei sociale ca al treilea sector prin care barierele sociale se reduc pentru cei mai vulnerabili dintre cetăţeni și stimularea antreprenoriatului social.
• Stimularea antreprenoriatului persoanelor cu handicap prin scheme de garanţii şi facilităţi fiscale şi administrative.
• Stimularea dezvoltării unei reţele de profesori de sprijin și consilieri de carieră pentru grupurile vulnerabile.
• Creșterea ratei de ocupare în rândul populației vârstnice prin stimularea angajatorului, prin acordarea de deduceri fiscale, pentru angajații care mai au 5 ani până la împlinirea vârstei de pensionare sau pentru angajații ce au ajuns la vârsta de pensionare, dar doresc în continuare să fie activi în câmpul muncii.
• Înființarea Oficiului de Mediere și Arbitraj al conflictelor de muncă.
• Dezvoltarea politicilor de sprijin pentru victimele şi agresorii implicați în violenţa în familie.
• Închiderea tuturor vechilor instituții de îngrijire rezidențială cu peste 50 de rezidenți.
• Crearea de servicii suport în comunitate pentru familiile cu copii ai căror părinți sunt plecați în străinătate.
• Cartografierea şi crearea unei strategii privind persoanele şi copiii fără adăpost.
• Pentru persoanele fără adăpost: dezvoltarea unui sistem de locuințe, cu asigurarea consilierii pentru viaţă independentă timp de un an de zile, ulterior acordarea de spații de locuit cu chirii subvenționate şi încheierea de contracte de solidaritate cu angajatorii care angajează aceste persoane.
• Pentru persoanele cu adicții: subvenţionarea unui program naţional de tratament şi consiliere pe termen lung. Specializarea cadrelor didactice, a lucrătorilor sociali, a poliţiştilor şi a cadrelor medicale în domeniul prevenirii şi tratamentului adicţiilor, în special a narco-dependenţei şi a consumului de substanţe psihotrope.
• Campanii naţionale pentru reducerea violenţei în familie cu 50% în următorii 5 ani.
• Crearea de servicii de terapie şi schimbare comportamentală acordate agresorilor.
• Reducerea numărului de beneficiari de prestaţii financiare directe şi creșterea numărului beneficiarilor de servicii sociale, urmărindu-se creşterea gradului de securitate socială, dar și a responsabilității individuale.
• Promovarea parteneriatului cu furnizorii de servicii sociale şi contractarea acelor servicii sociale dificil de dezvoltat de administraţia locală.
• Politici coordonate de integrare a persoanelor de etnie rromă.
• Elaborarea de mecanisme instituţionale flexibile de identificare, evaluare, conlucrare şi intervenţie pentru cazurile de risc social, inclusiv prin utilizarea serviciilor mobile tip caravană socială pentru acordarea de servicii sanitare, masă caldă și informare asupra drepturilor proprii în comunitățile defavorizate, acordând prioritate copiiilor, vârstnicilor și femeilor.

Politici demografice:

• Creșterea alocației de stat pentru copii, la 200 de lei indiferent de vârsta copilului.
• Eliminarea plafonului maxim al indemnizaţiei pentru creşterea copilului pentru cel de al doilea părinte care intră în concediu pentru creşterea copilului, cel puţin 6 luni din durata întregii perioade, pentru sprijinirea implicării egale a partenerilor în creşterea copilului.
• Dezvoltarea sistemului de educaţie antepreşcolară formală şi a reţelei de bone prin acordarea de stimulente şi deductibilităţi pentru investiţii şi angajarea de personal atât în sistemul public, cât şi privat.
• Subvenţionarea organizării de programe de tip „Şcoală după școală“ pentru toți copiii din învățământul primar și secundar inferior (gimnaziu), cu masă şi personal didactic pentru învăţare.
• Creşterea rolului prevenţiei în privinţa abandonului copilului din motive economice, utilizarea ajutorului focusat pe nevoile copilului şi familiei, acordarea ajutoarelor în produse.
• Îmbunătățirea cadrului legal privind adopția și cazurile de alienare parentală.

 Pensii:

• Creşterea ratei de sustenabilitate a sistemului de pensii şi reducerea poverii financiare pentru persoanele active prin măsuri active de ocupare (creșterea ratei de ocupare la 70% până în 2020 și schimbarea mecanismelor de imigrare pentru îmbunătățirea fluxului migratoriu pentru persoanele calificate în domeniile neacoperite de forța de muncă internă).
• Îmbunătăţirea nivelului de înlocuire a venitului la bătrâneţe pentru pensionari, având în vedere piramida demografică actuală.
• Locuri de muncă subvenţionate pentru pensionari;
• Susţinerea antreprenoriatului în rândul persoanelor de peste 50 ani;
• Subvenţionarea programelor de formare profesională şi recalificare pentru persoane vârstnice.
• Introducerea serviciului de consiliere înainte de pensionare pentru asigurarea unei „evoluări line“ către pensionare.
• Creşterea treptată şi egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei.
• Reducerea numărului pensionărilor anticipate.
• Preluarea de către bugetul de stat a prestaţiilor de asigurări sociale noncontributive – ajutorul de deces, biletele de tratament balnear, biletele de odihnă, indemnizaţia de însoţitor acordată invalizilor de gradul I.
• Multiplicarea resurselor de venit pentru bătrâneţe, prin sistemul de asigurări multipilon, în scopul obţinerii unui venit decent corelat cu nevoile multiple ale persoanelor vârstnice.
• Dezbatere publică despre înființarea unui sistem de conturi individuale de economisire prin investiţii prudenţiale, centrat pe principiul contributivității, al responsabilității individuale şi al definirii şi garantării beneficiilor.
• Adoptarea legislaţiei privind plata pensiilor obligatorii private.
• Protejarea drepturilor participanţilor prin reglementarea a trei tipuri de fonduri de pensii administrate privat, cu profil de risc diferit, denumite generic conservator, echilibrat şi dinamic, pentru ca aderarea să se facă în condiţii cât mai transparente.
• Detalierea şi diversificarea formelor de plată şi a condiţiilor în care se pot obţine, în cazul pensionării de invaliditate pentru afecţiuni care nu mai permit reluarea activităţii.
• Lărgirea bazei participanţilor la sistemul de pensii private obligatorii, prin modificarea prevederilor legale privind modalitatea prin care dobândesc calitatea de participant la sistemul de pensii private: cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, precum şi funcţionarii publici cu statut special din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
• Crearea posibilităţii aderării voluntare a persoanelor de peste 45 de ani, care să adune un minim de 60 de luni de contribuţii pentru deschiderea dreptului la pensie.
• Acordarea unui regim egal de deductibilităţi fiscale pentru asigurările de viaţă plătite sub formă de pensie, cu regim fiscal echivalent pilonului 3 de pensii.
• Posibilitatea majorării plafonului maxim de contribuție raportat la venitul net pentru participanții cu vârstă de până la 5 ani, până la atingerea vârstei depensionare de la 15% la 25%.
• Inițierea unei dezbateri vizând introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaţionale, prin statutul profesional şi/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, bazat pe contribuția asiguratului și a angajatorului.
• Inițierea unei dezbateri publice având ca scop crearea unui sistem de asigurări sociale complexe pentru agricultori și persoane care obțin activităţi ocazionale.

Măsuri propuse în programul de guvernare "100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100":

• Depolitizarea si profesionalizarea administrației publice, prin stabilirea nivelului până la care se vor face numirile politice atât la nivel central, cât și teritorial, dar și prin reformarea corpului funcționarilor publici.
• Debirocratizarea și transparentizarea administrației publice prin reducerea poverii administrative asupra contribuabililor, cât și prin accelerarea informatizării sistemului.
• Stabilirea unor standarde de cost în administrație în vederea creșterii calității serviciilor publice oferite populației.
• Demararea procesului de reformă administrativ-teritorială astfel încât la orizontul anului 2020 în România fragmentarea teritorială să fie cât mai redusă.
• Deschiderea cadrului finanțării locale către structurile asociative și introducerea unei componente a bugetului local elaborată pe proiecte în vederea acoperirii unor serviciile locale deficitare.
• Unificarea procedurilor de selectare a proiectelor de investiții, indiferent de sursa de finanțare, astfel încât cheltuielile să fie eligibile pentru rambursare de către Comisia Europeană.

Măsuri propuse în programul de guvernare "Reclădirea Națională":

• Creșterea calității serviciilor publice este condiționată de stabilirea unor standarde de cost în administraţia publică. Inventarierea tuturor funcţiilor publice existente de la nivelul administraţiei publice, pentru crearea unei imagini complete asupra nevoilor existente şi resurselor disponibile
• Efectuarea unui audit instituțional privind designul aparatului central al guvernului și structura ministerelor; auditul va fi efectuat de o firmă specializată în design instituțional și politici guvernamentale, selectată în urma unei licitații publice internaționale.
• Evaluarea capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale, stabilirea de pachete de competențe și a necesarului de finanțare în funcție de indicatori ai capacității administrative, indiferent de tipul unităților administrativ-teritoriale.
• Asocierea administrațiilor publice locale pentru a furniza în comun servicii publice care necesită resurse semnificative și a implementa proiecte de dezvoltare zonală.
• Implementarea unor programe de simplificare administrativă și reducere a costurilor reglementărilor asupra populației și operatorilor economici, cu precădere în domenii care presupun interacțiuni frecvente între instituții și beneficiari.
• Elaborarea unui Plan Național de Investiții Strategice în Infrastructura Comunităților Locale, pe baza căruia să fie canalizate resursele de la bugetul de stat și din fonduri externe nerambursabile.
• Reducerea numărului de ministere în funcţie de tipul politicilor publice pe care le realizează.
• Reducerea numărului de agenţii care trebuie să urmărească, pe de o parte, tipul de activitate pe care o prestează (autorizare, reglementare, control, etc.) iar pe de altă parte, să respecte principiul autonomiei funcţionale sau independenţei şi evitarea conflictului de interese.
• Reorganizarea structurilor teritoriale din subordinea ministerelor şi agenţiilor guvernamentale la nivel regional.
• Reducerea aparatului prefecturilor care vor păstra, în principal, atribuţii în domeniul controlului de legalitate.
• Optimizarea cheltuielilor statului prin revizuirea acestora și a modului de întocmire a bugetului. Generalizarea standardelor de cost pentru toate tipurile de instituții publice și urmărirea execuției bugetare în timp real.
• Transparentizarea completă a cheltuielilor administrației publice.
• Simplificarea administrativă și reducerea excesului de birocrație pot fi realizate prin informatizarea activităților instituțiilor publice, înființarea de ghișee unice
  electronice pentru relația cu populația și mediul de afaceri, eliminarea hârtiilor în comunicarea din interiorul și între instituțiile publice și integrarea funcțională a serviciilor electronice.
• Depolitizare.
• Elaborarea planurilor multianuale de recrutare și carieră trebuie corelată cu perfecționarea profesională continuă a personalului, prin implementarea de programe cu amploare națională pentru perfecționare în domenii precum achizițiile publice, managementul investițiilor, tehnologia informației, etică și integritate, finanțe publice, managementul fondurilor europene, planificare strategică, analiza impactului politicilor publice etc.
• Revizuirea și implementarea sistemului de salarizare unitară a personalului din sectorul public constituie o prioritate a viitorului guvern liberal.
• Creșterea calității proceselor decizionale în administrația publică centrală.
• Dezvoltarea unei culturi a inovării și deschiderii la schimbare în rândul personalului din sectorul public.
• Cultivarea încrederii populației și mediului de afaceri în administrația publică.
• Debirocratizare atât în relația cu beneficiarii, cât și în colaborarea interinstituțională.
• Creșterea eficienței alocării și utilizării resurselor financiare în administrația publică.
• Reducerea decalajelor de dezvoltare manifestate la nivel regional și zonal.
• Comunicarea în mediul online a informațiilor de interes public, a cât mai multor date statistice privind volumul și finanțarea serviciilor publice.
• În privinţa salariaţilor bugetari, PNL propune implementarea legislației privind salarizarea unitară în sistemul public.

Măsuri propuse în programul de guvernare "100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100":

• Este necesară dezvoltarea unui cadru de natură să realizeze apariţia ghişeului electronic unic al cetăţeanului, componentă a guvernării electronice – eGov.
• Administraţia trebuie să aibă la dispoziţie baze de date complementare, dar interconectate şi interoperabile şi care vor avea proceduri specifice de acces

Măsuri propuse în programul de guvernare "Reclădirea Națională":

• Unul dintre cele mai importante elemente ale unei administraţii moderne îl reprezintă platforma de e-Guvernare.
• Comunicarea în interiorul și între instituții va fi transferată în mediul electronic, inclusiv în privința procesului de avizare a actelor normative.
• Revizuirea sistemului de proceduri fiscale în sensul debirocratizării, utilizării generalizate a sistemelor informatice și informaționale, a declarațiilor în regim informatic.
• Actualizarea și implementarea unui sistem informatic și informațional în cadrul administrației fiscale din România. Sistemul de lucru va facilita activitatea contribuabililor prin introducerea formatelor electronice (facturi, formulare de plăți, etc.) prin „biroul unic“ unde se vor efectua toate plățile, organul fiscal fiind cel care va dirija încasările bugetare.
• Dezvoltarea instrumentelor de transparență decizională și consultare publică online, pentru a da posibilitatea cât mai multor actori interesați să își exprime opiniile. Întărirea capacităţii instituţionale a dialogului social, prin implicarea partenerilor sociali (sindicate, patronate, ONG-uri) în actul decizional.
• Completarea structurii tripartite a comisiilor judeţene de dialog social cu reprezentanţii societăţii civile de la nivelul judeţului.
• Crearea la nivelul fiecărui consiliu local a unei comisii de dialog social cu reprezentanţii locali ai salariaţilor, angajatorilor şi minorităţilor (religioase, etnice, sexuale etc.) pentru discutarea problemelor de natură socială, economică şi de mediu.
• Crearea instrumentelor online pentru raportarea nemulțumirilor și neregulilor sesizate de beneficiarii serviciilor publice reprezintă o metodă de creștere a performanței sistemului.

Măsuri propuse în programul de guvernare "100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100":

Nu sunt informații disponibile în program.

Măsuri propuse în programul de guvernare "Reclădirea Națională":

• Îmbunătățirea calității serviciilor consulare printr-o mai bună administrare şi distribuţie geografică a reţelei consulare.
• Votul prin corespondenţă.
• Sprijinirea programelor de cercetare mixte, care implică diaspora științifică românească alături de colective din România.
• Angajarea unui dialog structurat permanent între Guvern, europarlamentari, patronate, sindicate, ONG-uri, diaspora activă și românii prezenți în instituțiile internaționale.
• Internaționalizarea pieței de muncă a cercetătorilor, cu accent pe atragerea românilor din Diaspora.
• Cultura pentru „Românii de pretutindeni” - Ministerul va asigura suportul său nediscriminatoriu pentru comunitățile românești din Diaspora, pe bază de eficiență a proiectelor.
• Internaționalizarea pieței de muncă a cercetătorilor, cu accent pe atragerea românilor din Diaspora. Cercetarea publică va fi intens conectată la nevoile de fundamentare a politicilor publice.
• Atribuţiile Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni ar trebui preluate de un Minister al Românilor de Pretutindeni.
• Elaborarea unei strategii pe termen scurt și mediu pentru revenirea în țară a forței de muncă românești și inițierea unor dezbateri publice privind schimbarea fluxului migrator prin analizarea politicii imigraţioniste din statele candidate, respectiv state terţe, pentru personalul calificat şi de vârstă activă, corelat cu necesarul de forţă de muncă pe sectoare de activitate, după consultarea partenerilor sociali reprezentativi la nivelul sectorului de activitate, având în vedere piramida vârstelor şi evoluţia demografică.
• Optimizarea percepţiei străine cu privire la migraţia românească.

Măsuri propuse în programul de guvernare "100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100":

Nu sunt informații disponibile în program.

Măsuri propuse în programul de guvernare "Reclădirea Națională":

• Analiza cadrului legislativ actual și demararea unei proceduri de consultare națională în vederea îmbunătățirii legislației de profil, inclusiv în sensul unei mai bune corelări a învățământului universitar cu cercetarea.
• Modernizarea organizării și funcționării sistemului național de cercetare. Constituirea unui mecanism național eficient, realist și transparent de evaluare a cercetării.
• Sprijinirea politicilor destinate creșterii performanței și a nivelului de internaționalizare în învățământul universitar și în sistemul de cercetare din România.
• Internaționalizarea sistemului universitar și a cercetării.
• Revizuirea sistemului de finanțare a învățământului universitar și de cercetare.
• Dezvoltarea unei platforme naționale și regionale de acțiuni inovative de cercetare pentru industrii. Până în 2020, România va avea în stare funcțională platforma „Inovare pentru dezvoltare“, sub forma unui set de inițiative fanion care să valorifice prin inovare elementele de unicitate ale producției științifice și tehnologice specifice României.
• Înființarea de programe de master sau post-universitare de management al activității CDI (Cercetare, Dezvoltare și Inovare) şi marketingul serviciilor CDI;
• Promovarea cercetării științifice românești prin realizarea unei baze naționale de date cu publicarea textelor integrale ale contribuțiilor apărute în periodicele științifice din România, conform metodologiei bazelor de date internaționale.
• Promovarea mobilității cercetătorilor prin facilitarea constituirii parteneriatelor internaționale în cercetare.
• Promovarea României ca o destinație pentru studii universitare, cercetare științifică și de business high-tech, de interes pentru tineri din interiorul și din afara UE.
• Stabilirea infrastructurii critice pentru cercetarea de importanță strategică națională, care trebuie să rămână sub control public.
• Institutele și centrele publice de cercetare din sistemul CDI vor fi diferențiate, inclusiv sub aspectul finanțării, în funcție de profiluri și de transparentizarea performanțelor în productivitatea cunoașterii.
• Firmele eficiente în producerea de cunoaștere cu potențial de creștere rapidă vor beneficia de sprijin pentru a-și identifica și dezvolta acele tehnologii și servicii.
• Dezvoltarea unei platforme naționale și regionale de acțiuni inovative de cercetare pentru industrii, inclusiv pentru procesarea industrială a produselor primare din agricultură și pentru re-tehnologizarea unor companii de stat, care să susțină dezvoltarea unor bazine regionale de firme ce pot trece de la competitivitatea bazată pe costuri la cea bazată pe inovare.
• Internaționalizarea pieței de muncă a cercetătorilor, cu accent pe atragerea românilor din Diaspora. Cercetarea publică va fi intens conectată la nevoile de fundamentare a politicilor publice.
• Promovarea infrastructurilor de cercetare „world class“.

Măsuri propuse în programul de guvernare "100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100":

• Neimpozitarea pensiilor militare.
• Asigurarea anuală prin bugetul de stat a minim 2% din PIB pentru sistemul național de apărare.
• Reconstrucția industriei de apărare pe baze economice, a Parteneriatului strategic cu SUA și cu alte țări europene.
• Modernizarea capacităților industriei naționale de apărare și dezvoltarea unei politici eficiente de offset.

Măsuri propuse în programul de guvernare "Reclădirea Națională":

• Sporirea bugetului alocat apărării, cu obiectivul de a atinge 2% din PIB în 2017, precum şi pentru îmbunătăţirea dotării armatei cu avioane performante F16, sporirea capacităţii de luptă a fregatelor românești.
• Modernizarea forțelor și dezvoltarea unor capacități de apărare credibile.
• Promovarea atât a necesității distribuirii echitabile a riscurilor și responsabilităților între aliați, cât și a complementarității NATO și UE, prin întrebuințarea eficientă a setului de instrumente specifice celor două organizații pentru gestionarea riscurilor și amenințărilor la adresa securității Euro-Atlantice.
• Dezvoltarea unor capabilități de nișă în domeniul securității cibernetice și cel de informații, valorificând resursa umană și experiența existentă.
• Participarea membrilor comisiilor de specialitate ale Parlamentului la unele activități importante ale ministerului (ședințe ale Consiliului de Planificare a Apărării, activități de evaluare, exerciții de anvergură în teren etc.).
• Creşterea eficienţei mecanismelor de exercitare a controlului democratic civil asupra armatei.
• Creşterea atractivităţii carierei militare pe piaţa forţei de muncă.

Siguranţa cetăţeanului, priorităţi:

• Creşterea siguranţei cetăţeanului.
• Prevenirea şi combaterea corupţiei.
• Prevenirea şi combaterea criminalităţii.
• Combaterea crimei organizate.
• Combaterea traficului şi consumului de droguri.
• Asigurarea unui trafic rutier cât mai sigur.
• Creşterea încrederii cetăţeanului în activitatea structurilor de ordine publică şi siguranţa cetăţeanului.
• Securizarea frontierelor externe.
• Reformarea managementului situaţiilor de urgenţă și protecţia infrastructurilor critice.
• Întărirea capacității de reacție prin crearea instrumentelor adecvate: centre integrate pentru ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului.
• Promovarea unei cooperări transfrontaliere active.
• Reformarea sistemului de monitorizare şi evaluare a structurilor şi personalului pe baza unor indicatori specifici fiecărei structuri, tip de activitate şi categorie de angajaţi.
• Elaborarea și implementarea Strategiei Naționale de Prevenire și Combatere a Criminalității.

Măsuri propuse în programul de guvernare "100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100":

• Accesul deplin la spațiul Schengen prin continuarea eforturilor diplomatice la nivelul Uniunii Europene, bazat pe îndeplinirea deja de către România a tuturor condiționalităților.
• Parteneriatul cu SUA și alte parteneriate cu țări ale UE vor fi continuate și întărite.
• Dezvoltarea capacității României, în calitate de membru al NATO, de a fi un real și solid furnizor de securitate în regiune.

Măsuri propuse în programul de guvernare "Reclădirea Națională":

• România – Poarta Europei reprezintă conceptul strategic referitor la fructificarea locației noastre geografice în avantaje economice prin transformarea noastră într-un important nod interregional economic, comercial, logistic, industrial, agricol, energetic și de IT.
• Revizuirea Strategiei de Securitate Națională, în concordanță cu noile realități geopolitice și riscuri asimetrice, inclusiv în zona securității energetice, cyber sau agroalimentare.
• Crearea unui Grup de Acțiune Lobby Internațional (de tip task force informal, coordonat de un consilier al Primului Ministru) la nivelul Primului Ministru, care va coordona eforturile de lobby internațional pentru România și interesele românești.
• Angajarea prin licitație publică internațională a două firme de lobby, recunoscute internațional, cu prezență la Washington, Bruxelles, Berlin și Moscova, pentru promovarea intereselor românești, în special a celor economice, zona de diplomație clasică și de securitate rămânând în competența MAE.
• Prezentarea periodică în ședința de guvern de către Grupul de Acțiune Lobby Internațional a unui Raport de Situație și Plan de Acțiune pe baza cărora miniștrii își pot calibra acțiunile în plan extern și armoniza cu cele ale MAE și ale Grupului de Acțiune Lobby Internațional.
• Asigurarea securității noastre economice prin negocierea unui pachet economic, financiar și tehnologic pe măsura relevanței strategice a României.
• Articularea și punerea imediat în practică a unui plan strategic de promovare a reputației și influenței României prin artă, cultură, păstrarea și promovarea identității noastre naționale.
• Aderarea României la Zona Euro pe criterii și cu un calendar care să țină cont de interesele economice și sociale ale țării și nu exclusiv de cele politice. Reluarea demersurilor pentru aderarea României la OECD.
• Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA și întărirea dimensiunii sale economice, tehnologice și de schimburi interumane.
• Dinamizarea tuturor Parteneriatelor Strategice dezvoltate de România. Extinderea graduală a triunghiului de la Weimar Germania – Franța – Polonia către România. Extinderea formatelor ședințelor comune de Guvern (G2G) cu Germania, Spania, pe lângă Franța, Italia, Israel, vecini.
• Aderarea deplină la Spațiul Schengen.
• Pregătirea transformării MCV într-un mecanism de autoevaluare a progreselor în zona de justiție și lupta împotriva corupției, supus unui mecanism de peer-review din partea statelor membre și a Comisiei Europene, ca primă etapă pentru eliminarea acestuia.
• Transformarea zonei de nord-est a României într-un spațiu de atractivitate pentru investițiile străine și naționale interesate în fructificarea aderării Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei la zona de liber-schimb cu UE, dar și a celor din afara UE interesați de fructificarea poziției României ca poartă de intrare în Europa.
• Actualizarea tuturor formelor de colaborare transfrontalieră ale României, modernizarea și unificarea tuturor punctelor de trecere ale frontierei cu vecinii noștri la standarde Schengen.
• Modificarea rolului reprezentanțelor economice ale României după modelul Pro-Chile sau austriac, sub autoritatea Agenției Române de Investiții și Promovare a Exporturilor, după modelul Deutschland Trade and Invest.
• Creșterea numărului de poziții de influență ocupate de români în structurile UE, NATO, ONU etc. Susținerea unei candidaturi românești la poziția de Secretar General ONU în 2016.
• Crearea unui spațiu de liber-schimb între România și Republica Moldova și extinderea zonei de mic trafic de frontieră de la 30 la 100 km.
• Sprijinirea organizării unei conferințe internaționale a donatorilor pentru Republica Moldova, după modelul celor organizate pentru Ucraina și Georgia.
• Revenirea Institutului Cultural Român în subordinea Președinției României.
• Investiția într-o infrastructură diplomatică și consulară care să deservească, în condiții optime, nevoile comunității românești în relația cu instituțiile statului român și apărarea energică a reputației și drepturilor comunităților românești de pretutindeni.
• Pregătirea exercitării Președinției Consiliului UE în 2019, elaborarea și aplicarea unui Program special pentru consolidarea capacității instituţionale și a competențelor la nivelul fiecărui minister de linie, incluzând programe de pregătire practică în colaborare cu state partenere din UE care vor exercita în anii următori această responsabilitate.
• Utilizarea instrumentelor Sinergiei Mării Negre şi Parteneriatului Estic în sprijinirea obiectivelor strategice ale României în vecinătatea sa şi promovarea adoptării unei Strategii Europene a Mării Negre.
• Sprijinirea aspirațiilor de aderare ale unor țări precum Republica Moldova, Ucraina, statele din Balcanii de Vest și Turcia.
• România va milita cu convingere pentru o mai mare implicare a Uniunii Europene în Republica Moldova, pentru acordarea de asistenţă financiară europeană şi creşterea contribuţiei Uniunii Europene la finanţarea proiectelor de dezvoltare economică şi socială ale acestei țări.
• Reînființarea Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova ar fi oportună și utilă din perspectiva corelării programelor de asistenţă financiară dedicate Republicii Moldova.
• Accelerarea proiectele transfrontaliere circumscrise agendei europene dezvoltate atât cu Ungaria, cât și cu Bulgaria.
• Federația Rusă trebuie să devină un furnizor de securitate și pace în zonă, mai ales în lupta comună împotriva terorismului internațional.
• Pe agenda NATO să se rezerve un profil accentuat securităţii şi stabilităţii Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova ca o garanție a securității în regiune.
• Asigurarea unei prezenţe pe termen lung pe teritoriul României a elementelor de infrastructură şi a forţelor NATO, consolidarea conlucrării transatlantice, inclusiv prin asigurarea unor investiţii în capacităţile de apărare, aprofundarea cooperării cu partenerii de cooperare.
• Sporirea bugetului alocat apărării, cu obiectivul de a atinge 2% din PIB în 2017, precum şi pentru îmbunătăţirea dotării armatei cu avioane performante F16, sporirea capacităţii de luptă a fregatelor românești.
• Guvernul României va acorda tot sprijinul necesar pentru implementarea Acordului între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice – proiect strategic pentru securitatea euroatlantică – și punerea în funcţiune a echipamentelor conform calendarului convenit.
• România va continua să sprijine Ucraina prin operaţionalizarea Fondului de Sprijin în domeniul apărării cibernetice.
• Profilarea României ca un contributor important şi respectat în cadrul Politicii de Securitate şi Apărare Comună a UE, inclusiv prin participarea țării
  noastre la misiunile şi operaţiile UE sub această egidă.
• Susținerea încheierii cu succes a negocierilor privind Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii.
• Intensificarea relațiilor politice și a cooperării economice în plan militar cu Canada.
• Relațiile economice cu Republica Populară Chineză vor evolua în consonanță cu orientările adoptate de UE, contribuind la realizarea obiectivelor Agendei cooperării strategice 2020 a relaţiilor UE – Republica Populară Chineză.
• Aprofundarea parteneriatului cu Israelul.
• Intensificarea relaţiilor cu ansamblul statelor arabe, inclusiv a conexiunilor în plan comercial şi investiţional cu statele Consiliului de Cooperare al Golfului.
• Dezvoltarea relaţiilor cu statele din Asia Centrală și Caucaz, prin consolidarea dialogului politic, intensificarea cooperării în domeniul energetic, a schimburilor
  comerciale și prin încurajarea companiilor din România să se implice în realizarea de proiecte industriale și energetice în aceste țări.
• Implicare în eforturile de stabilizare din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu și la cele de consolidare a acțiunii internaționale pentru combaterea noilor amenințări
  ale grupărilor teroriste care acționează în zonă.
• Dezvoltarea relațiilor speciale cu Japonia, Parteneriatului strategic cu Republica Coreea, cooperării cu India, Brazilia, Africa de Sud.
• Portul Constanța trebuie să devină un pivot strategic pentru generarea unui flux de mărfuri care să conecteze piețe din Asia Centrală, Caucaz, Orientul Mijlociu cu piețele din Europa Centrală și de Nord, conectarea la bazinul Dunării și la proiectele energetice regionale.
• O contribuție cât mai substanțială la concretizarea obiectivelor aflate în acest an pe agenda ONU, între care: adoptarea agendei de dezvoltare post-2015, încheierea celei de-a treia Conferinţe internaţionale privind finanţarea dezvoltării, Conferinţa de evaluare a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare, precum și un nou acord global în domeniul schimbărilor climatice.
• Accentuarea profilului României în cadrul OSCE, îndeosebi prin furnizarea de expertize şi puncte de vedere pertinente în privinţa „conflictelor îngheţate“.

Măsuri propuse în programul de guvernare "100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100":

Nu sunt informații disponibile în program.

Măsuri propuse în programul de guvernare "Reclădirea Națională":

• Politici coordonate de integrare a persoanelor de etnie rromă.
• Campanii de informare privind drepturile şi facilităţile existente în comunităţile de rromi.
• O platformă reală de dialog social în care să fie înglobate structurile societăţii civile – ale reprezentanţilor grupurilor vulnerabile (apartenenţă la un grup etnic, vârstă, handicap, victime ale traficului de persoane, azilanţi şi refugiaţi).

Măsuri propuse în programul de guvernare "100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100":

Nu sunt informații disponibile în program.

Măsuri propuse în programul de guvernare "Reclădirea Națională":

Nu sunt informații disponibile în program.