Există două direcții în programul USR. O direcție care ține de corupție și de administrație publică, cu alte cuvinte de reformare a statului român prin administrația publică, și o direcție de dezvoltare economică sustenabilă, economia care să genereze creștere și banii care să alimenteze o administrație publică funcțională.

România: un Sillicon Valley al Europei de Sud-Est, un hub industrial, logistic și de transport între Asia și Europa.

https://usr.ro/program/

Nu sunt informaţii disponibile în program.

• Lupta împotritiva corupției printr-un sistem de justiție independent, puternic şi predictibil, dar și printr-o creștere a transparenței funcționării instituțiilor statului și a cheltuirii banului public.
• Deşi s-au făcut eforturi pentru unificarea practicii judecătoreşti de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin digitalizarea procesului judiciar, este necesar să continuăm această direcţie prin publicarea on-line a tuturor hotărârilor pronunțate.
• Reforma justiţiei, precum şi o evaluare reală şi transparentă a activității judecătorilor şi procurorilor.
• Reducerea perioadei de soluționare a litigiilor prin mărirea numărului de judecători.
• Accesul on-line al justițiabililor la propriul dosar.

• Anularea pensiilor speciale, care nu au nimic de a face cu contribuția la sistem, și ridicarea imunității parlamentarilor pentru activități care nu au nicio legătura cu libera exprimare a opiniilor politice.

• Adoptarea unei strategii industriale bazate pe tranziția spre industrii de tehnologie medie și înaltă exploatarea din plin a potențialului de a deveni un Sillicon Valley al Europei de Sud-Est și un hub industrial, logistic și de transport între Asia și Europa.
• Atragerea în viața publică și civică a antreprenorilor care au reușit în România, pentru a-i învăța și pe alții cum să reușească prin instituirea de programe de educație și crearea de pachete de informații gratuite pentru antreprenori atunci când își înființează o afacere.
• Măsuri care au în vedere grupuri specifice, cum ar fi susținerea companiilor mici si medii pentru participarea prin asociații la proiecte guvernamentale, susținerea antreprenoriatului în facultăți prin oferirea de spații de lucru tinerilor antreprenori și crearea unui fond pentru susținerea start-up-urilor tehnologice și de cercetare avansată.
• Antreprenorii pot fi de asemenea ajutați prin activitatea mai intensă a camerelor de comerț ale României, mai ales în țările UE, pentru a asigura și dezvolta piețe de desfacere pentru afacerile românești și prin simplificarea interacțiunii lor cu administrația publică (măsuri cum ar fi taxa unică, desfășurarea activității ca persoană fizică autorizată).

• Un guvern care să implementeze de urgenţă în România coridoarele TEN-T (Trans-European Transport Network) cu cofinanţare europeană, conform Master Planului General de Transport.
• O reţea coerentă de drumuri rapide care să conecteze provinciile istorice. Trecerile peste Carpaţi între Sibiu-Piteşti şi Târgu Mureş-Iaşi sunt proiecte esenţiale pentru a atinge acest scop. Sunt de importanţă strategică şi trebuie demarate imediat proiectele autostrăzilor Piteşti-Craiova, Paşcani-Bacău-Buzău-Bucureşti, Cluj-Oradea şi inelul de centură al Bucureştiului ca drum rapid. Trebuie continuat programul de reabilitare a drumurilor naţionale şi de construcţie de variante ocolitoare pentru localităţi.
• CFR Infrastructură trebuie să deblocheze proiectele în derulare şi să lanseze proiectele de reabilitare la 160km/h de pe coridoarele transeuropene finanţate prin programul Connecting Europe Facility (1,5 miliarde de euro) şi prin POIM. Transportatorii feroviari naţionali de călători şi de marfă trebuie susţinuţi şi întăriţi pentru a fi pregătiţi de deschiderea spaţiului unic feroviar în 2023.
• Interconectarea Moldovei este o prioritate imediată. Moldova are nevoie de autostrăzile Iași-Târgu Mureș și Pașcani-Bacău-Focșani-Buzău-București acum. Demararea imediată a fazei de pregătire (studii de teren și proiectare) a acestor două mari proiecte, urmată de licitarea lucrărilor de construcție pe măsură ce proiectarea este gata. Demararea lucrărilor de execuție în anul 2019 pentru secțiunile din capete, lucrări ce se vor întinde pe durata a 2-3 ani, iar în anul 2020-2021 vor începe lucrările pe secțiune montană unde timpul de execuție va fi de 4-5 ani.
• Dezvoltarea portului Constanța: Un factor critic pentru dezvoltarea portului este amendarea cadrului legislativ care reglementează activitățile portuare. Acesta trebuie să asigure un control mai bun asupra activităților de administrare portuară, să stimuleze investițiile operatorilor oferind stabilitate, predictibilitate și termene rezonabile care să ajute bancabilitatea proiectelor de investiții. De asemenea, investițiile in infrastructura portuară trebuie să fie o prioritate în următorii ani: terminale noi în partea de sud și pe insula artificială și infrastructură rutieră și feroviară.
• Dunărea oferă României un avantaj competitiv ce nu a fost folosit la adevăratul potențial până acum, fiind o variantă de transport ieftină și puțin poluantă. Investiții în măsurare, semnalizare și dragaj cu obiectivul de a asigura navigabilitatea 365 de zile pe an. Dezvoltarea de terminale intermodale în porturile dunărene Galați și Giurgiu va oferi o alternativă logistică la transportul rutier și feroviar.

• România are nevoie de o reţea coerentă de drumuri rapide care să conecteze provinciile istorice. Trecerile peste Carpaţi între Sibiu-Piteşti şi Târgu Mureş-Iaşi sunt proiecte esenţiale pentru a atinge acest scop. Susţinem gestionarea acestor investiţii de echipe noi, de profesionişti cu experienţă. De asemenea, sunt de importanţă strategică şi trebuie demarate imediat proiectele autostrăzilor Piteşti-Craiova, Paşcani-Bacău-Buzău-Bucureşti, Cluj-Oradea şi inelul de centură al Bucureştiului ca drum rapid.
• Interconectarea Moldovei este o prioritate imediată. Moldova are nevoie de autostrăzile Iași-Târgu Mureș și Pașcani-Bacău-Focșani-Buzău-București acum. Demararea imediată a fazei de pregătire (studii de teren și proiectare) a acestor două mari proiecte, urmată de licitarea lucrărilor de construcție pe măsură ce proiectarea este gata. Demararea lucrărilor de execuție în anul 2019 pentru secțiunile din capete, lucrări ce se vor întinde pe durata a 2-3 ani, iar în anul 2020-2021 vor începe lucrările pe secțiune montană unde timpul de execuție va fi de 4-5 ani.

• Asocieri între fermieri menite să le asigure accesul la piață, la credite și la negocieri colective cu producătorii de semințe, combustibil și alte materii necesare.
• Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) oferă o șansă de creștere pentru fermierii de subzistență și de consolidare pentru fermierii mijlocii. Pragul de eligibilitate la PNDR de 8.000 de euro producție standard îi lasă pe 97% dintre fermieri fără ajutor. Coborârea acestui prag la 4.000 de euro producție standard. Asistența PNDR sub formă de mașini agricole, educație agricolă și servicii de consiliere și consultanță este vitală dezvoltării satelor.
• Debirocratizarea PNDR astfel încât măsurile de finanțare existente să poată fi accesate. Este necesar un audit al sistemului în urma căruia să se acorde mult mai ușor finanțările, să se elimine mult din aparatul birocratic al PNDR și să fie accentuat controlul ex-post.
• Stimulente pentru înființarea de asociații între fermieri și de parteneriate ale asociațiilor cu autoritățile publice locale și ONG-uri pentru o mai bună integrare pe piață a producătorilor locali.
• Asistență financiară acordată fermierilor pentru stocarea și procesarea produselor agricole la standardele UE și serviciile de formare profesională, consiliere și informare adaptate nevoilor fermierilor mici și medii.
• Stabilirea unui fond de microcreditare din fonduri naționale, dedicat fermierilor de subzistență (care nu sunt eligibili la PNDR). Microcreditarea și-a demonstrat deja eficacitatea în multe țări ca măsură de combatere a sărăciei. Aceste microcredite s-ar acorda la dobânzi avantajoase și ar lua în considerare situațiile specifice ale fermierilor în ceea ce privește termenele de plată.

• O tranziție inteligentă și profitabilă către sursele regenerabile de energie.
• Modernizarea rețelelor electrice care să ia în calcul reorganizarea producției de energie în formă distribuită: multe puncte de producție (centrale mici) apropiate de consumator. Creșterea preconizată a capacităților fotovoltaice instalate la consumator necesită tranziția la rețele inteligente și facilitarea interconectării la rețea, ceea ce presupune implementarea de mecanisme digitale automate de supraveghere, comunicare și reglare în timp real în rețea.
• Investiții în capacități distribuite de generare și penetrarea mai puternică a surselor regenerabile în sectorul energiei termice. Promovarea surselor de energie curată, cu emisii scăzute sau nule de noxe și gaze cu efect de seră, precum și politicile de creștere a eficienței energetice.
• Toate măsurile economice și de investiții să fie supuse unor studii de impact care să includă ca scopuri și reducerea sărăciei energetice, creșterea calității vieții și siguranța consumatorilor.
• Continuarea eforturilor de anvelopare termoizolantă. Construirea capacității administrative de a accesa fondurile europene disponibile care ar permite reabilitarea termică a 1,8 milioane de apartamente până în 2030.

• Înființarea unei structuri separate a Parchetului care, alături de ingineri silvici integri, să destructureze infracționalitatea organizată din silvicultură și să combată corupția din Romsilva. Pentru urmărirea fiecărui metru cub de masă lemnoasă exploatată este necesară continuarea aplicării și perfecționarea unui sistem informațional integrat (SUMAL, „Radarul Pădurilor”), dar și debirocratizarea și depolitizarea managementului forestier la toate nivelurile.
• Înființarea urgentă și bugetarea Registrului Cadastral Forestier în sistem electronic și open data, prin care să se înregistreze în sistem GIS atât toate suprafețele de pădure și situația juridică aferentă, cât și funcțiile respectivei suprafețe de pădure conform amenajamentelor silvice.
• Descurajarea exportului de lemn neprelucrat prin programe guvernamentale care să încurajeze prelucrarea locală a lemnului.
• Interzicerea exploatării miniere a aurului cu cianuri.
• Legislaţie privind calitatea aerului există, dar trebuie și respectată, în special prin elaborarea de către primării a Planului Integrat de Calitatea a Aerului. O problemă nereglementată până în prezent în România, spre deosebire de numeroase alte ţări ale Uniunii Europene, este disconfortul olfactiv generat de unele activităţi industriale sau ferme zootehnice situate în vecinătate și care afectează calitatea vieţii și chiar sănătatea populaţiei din aceste zone. În absenţa unei legislaţii specifice, Garda de Mediu nu poate lua măsuri de a obliga operatorii să implementeze tehnologii de reducere a disconfortului olfactiv. Această legislație trebuie introdusă.

• Creşterea pe termen lung a finanțării sănătăţii. Pe termen mediu (în următorii 2-4 ani), alocarea bugetului pentru sănătate trebuie să ajungă la minim 6% din PIB prin creștere graduală anuală, iar apoi aceste cheltuieli trebuie menținute și crescute în mod coerent prin bugete multianuale.
• Creșterea cotei-părți a alocărilor financiare pentru dezvoltarea medicinei de familie, dotarea cu aparatura medicală necesară și stimulente financiare pentru ca medicii să investească în propriile cabinete cu scop de a încuraja formarea de echipe în practici comune, în special în zonele rurale și îndepărtate.
• Crearea unui pachet de bonusuri de către autorităţile centrale şi cele locale în schimbul practicării unui număr de ani de medicină în mediul rural sau înfiinţarea cu sprijinul autorităţilor locale a unor cabinete de medicină de familie care să asigure medicilor toate condiţiile materiale pentru a practica.
• Colectarea, publicarea și actualizarea regulată a datelor statistice privind nevoile de sănătate ale populației (organizate pe regiuni, grupe de vârstă, boli etc.) și fundamentarea deciziilor de cheltuire / investiții pe baza acestor date și evidențe științifice.
• Elaborarea unui Plan Național al Serviciilor Spitalicești (Spitalelor), care să fie aliniat strategiilor de anvergură internațională cu menținerea prestării serviciilor la nivel central în Capitală și în centre regionale, crearea unor centre de excelenţă, punerea pe rol a spitalelor generale mai mici, descentralizarea unor servicii acolo unde acestea sunt corespunzătoare.
• Instituirea de management profesionist al spitalelor, descentralizarea managementului sănătății și delegarea clară a responsabilității pentru deciziile de investiții, astfel încât directorii de spitale să poată lua deciziile corecte de personal și cheltuieli fără a fi amenințați politic de la centru.
• Mecanisme de plată bazate pe rezultatele actului medical și performanțele înregistrate, și nu pe sume fixe (de ex.: salarii) care nu ţin cont de cantitatea şi calitatea serviciilor medicale efectuate.
• Investiții în educație de calitate, în creștere profesională și de carieră și în politici de angajare și menținere a personalului bazate pe stimulente financiare, sociale și profesionale.
• Alocarea de fonduri pentru crearea de aplicații utile atât pentru managementul spitalelor și clinicilor, cât și pentru interacțiunea cu pacienții, pentru informarea și educarea lor. Pacienții ar trebui sa aibă un dosar electronic care să conțină toate tratamentele, medicamentele și intervențiile, indiferent de cabinetul sau spitalul care a furnizat serviciile.
• Vaccinările și examinările regulate pentru anumite boli (de ex.: cancer de sân, uterin, de colon etc.) trebuie finanțate corespunzător.
• Trebuie intensificate Campaniile de informare a populației în legătură cu riscurile consumului de tutun, alcool și / sau droguri, dietei nesănătoase, lipsei de activitate fizică.

• Creșterea finanțării învățământului pentru a putea atrage profesori mai competenți prin salarii mai bune, până la 6% din PIB, aşa cum prevede Legea Educaţiei Naţionale.
• Implicarea administraţiei locale în finanţarea învăţământului, mai mult decât în infrastructura pentru educaţie, cum ar fi acordarea unor bonusuri pentru unităţile de învăţământ pe criterii de performanţă şi incluziune sau pentru profesorii care optează pentru posturi departe de casă, cum ar fi decontarea chiriei, a cheltuielilor de întreținere a locuinței și decontarea transportului.
• Reforma inspecției școlare, astfel încât evaluarea profesorilor să fie una reală și eficientă.
• Adoptarea de modele și măsuri de la ONG-uri care au avut deja succes în România, mai ales în zone defavorizate, cum ar fi Teach for Romania. Un element atractiv al filozofiei Teach for Romania este oferirea de mentori tuturor profesorilor, așa încât atunci când profesorii se confruntă cu dificultăți, ei să aibă la cine apela pentru sfaturi și suport moral.
• Încurajarea creativității copiilor și asigurarea unui curriculum larg în domeniul tehnologiei informației. De asemenea, învățământul trebuie să fie mai practic, mai aplicat, interdisciplinar, axat și pe rezolvarea de probleme reale, nu doar pe teorie, astfel încât elevii să fie mai interesați de conținut și să înțeleagă relevanța materiei în lumea reală. Propunem și posibilitatea ca elevii și studenții să aibă un grad mai mare de libertate în alegerea drumului lor, ofertă mai largă decât „la real” și „la uman”, în funcție de interese, pasiuni, abilități și nevoi.
• Un aspect ignorat în România ultimilor 26 de ani privește educația non-profesională legată de aspecte din viața de zi cu zi, cum ar fi: educația financiară (rolul economiilor, al creditelor și investițiilor), educația civică (etica profesională, voluntariatul) și educația artistică (prin cine-cluburi, grupuri de lectură, ateliere de arte plastice, interpretare și compoziție muzicală, dans și coregrafie etc.). Aceste programe pot fi finanțate cu fonduri UE și colaborări cu organizații non-guvernamentale și sectorul cultural.
• Înființarea și dezvoltarea de școli profesionale pe lângă clusterele industriale, rezolvând astfel două probleme: lipsa de forță de muncă calificată pentru angajatori și lipsa de locuri de muncă și oportunități educaționale pentru angajați.
• Măsuri de care să beneficieze ambele grupuri, incluzând: oferirea de subvenții companiilor care desfășoară programe de calificare la locul de muncă, deduceri de taxe pentru antreprenorii care angajează absolvenți de învățământ profesional, crearea unor parteneriate public-privat prin care dascălii calificați din mediul privat să fie plătiți de la buget, stagii de practică remunerate pentru elevi, recunoașterea orelor de practică profesională ca experiență în domeniu și posibilitatea obținerii diplomei de bacalaureat. În plus, elevilor din învățământul profesional trebuie să li se asigure o educație digitală și învățarea de limbi străine.
• Modificarea finanțării învățământului superior de la sistemul actual per capita, care încurajează învățământul de masă fără a lua în considerare calitatea, la un sistem mixt care, pornind de la clasificarea și ierarhizarea Universităților, să țină cont și de performanța academică și de excelența în cercetare.
• Ameliorarea condițiilor logistice de care beneficiază studenții, cu precădere investițiile în domeniul reabilitării căminelor studențești și construcției de noi cămine.
• Includerea explicită a studiilor masterale drept condiție de angajare în unele profesii, deoarece ciclul de învățământ superior nu se poate rezuma în unele cazuri la cei 3 ani de licență, rămași după reforma procesului de la Bologna.
• O diviziune mai clară a masteratelor în masterate ce conduc spre doctorat și cercetare și altele, profesionale, corelate mai precis cu cerințele diverselor meserii, pentru a răspunde nevoii firești a absolvenților de a se integra cât mai rapid pe piața muncii. Interdisciplinaritatea la nivelul masteratelor, prin crearea de masterate transversale între mai multe departamente ale aceleiași Facultăți sau între mai multe Facultăți ale aceleiași Universități.
• Susținem școlile doctorale în eforturile lor de a oferi cursuri de calitate și de a aduce profesori din toată lumea pentru a racorda cercetările doctorale românești la comunitatea științifică internațională.
• Investiții în programe de reconversie profesională (vouchere de cursuri, programe în parteneriat cu companiile IT) axate pe ITC adresate tinerilor sub 35 de ani care au absolvit specializări fără cerere pe piața de muncă.

• Crearea unui cadru legislativ adecvat (Statutul Artistului), care să ofere încredere și recunoaștere profesiunilor artistice, să definească poziția artistului și a managerului cultural independent (freelancer) în societate în ceea ce privește condițiile de angajare, de protecție socială și de fiscalitate.
• Instituțiile de cultură trebuie să fie reformate în ceea ce privește criteriile de recrutare a managerilor, tipul de management și principiile de atragere de fonduri, prin modificări structurale la legea managementului instituţiilor publice de cultură și prin inițierea unei legi a mecenatului.
• Finalizarea și adoptarea în Parlament a codului patrimoniului național.
• Susținem o strategie pentru restaurare la nivel național și cerem administrației centrale să consilieze autoritățile locale și regionale, prin transmitere de know-how, pentru scrierea efectivă de proiecte.
• Revizuirea legislației pentru a facilita exproprierea în cazul monumentelor istorice de clasa A aflate în pericol de prăbușire.

• Stabilirea unui fond de microcreditare din fonduri naționale, dedicat fermierilor de subzistență (care nu sunt eligibili la PNDR). Microcreditarea și-a demonstrat deja eficacitatea în multe țări ca măsură de combatere a sărăciei. Aceste microcredite s-ar acorda la dobânzi avantajoase și ar lua în considerare situațiile specifice ale fermierilor în ceea ce privește termenele de plată.
• Fondurile de creditare ar putea asigura migrarea fermierilor mici către culturi agricole de înaltă productivitate pe unitatea de suprafață.
• Mediul rural suferă de asemenea de lipsa serviciilor fundamentale dezvoltării și ieșirii din sărăcie, cum sunt sănătatea și învățământul. Prin urmare, toate măsurile economice și legale adresate micilor fermieri trebuie corelate cu dimensiunea rurală a pachetului anti-sărăcie asumat de guvern, care vizează creșterea accesului la servicii medicale și de educație.

• O reformă a achizițiilor publice care legislează standardizarea preţurilor la care autorităţile publice pot achiziţiona bunuri şi servicii de uz curent, cât și aplicarea strictă a unei „liste negre” care să conțină firmele și acționarii acestora care au fraudat deja statul.
• Sisteme de analiză automatizată constantă a achizițiilor făcute de diferite instituții ale statului, în diferite unități administrative sau structuri centrale, pentru a detecta anomalii cum ar fi diferențe semnificative de preț pentru aceleași bunuri sau servicii, cantități foarte diferite de aceleași bun pe cap de locuitor, sau detectarea situațiilor când o companie domină o anumită categorie de achiziții publice și publicarea acestor informații.
• Grila unică de salarizare în sistemul public, concomitent cu o evaluare generală a administrației publice, după criteriile managementului administrativ performant: definirea justă a rolului și scopului instituțiilor, scăderea numărului de instituţii contradictorii sau redundante, gradul de îndeplinire al obiectivelor instituţionale până în prezent, evaluarea periodică a departamentelor în funcție de regulamentele de organizare și funcționare ale instituțiilor și a funcționarilor publici în funcție de fișa postului.
• O reformă profundă a instituțiilor și companiilor ce gestionează infrastructura de transport a României. Măsurile necesare imediat includ: depolitizarea companiilor de stat care sunt responsabile de infrastructura de transport, alocarea de resurse umane de cea mai bună calitate, alocarea proiectelor strategice la firme nu pe baza costului minim, ci pe baza competențelor tehnice dovedite în proiecte similare anterioare, a resurselor materiale, logistice și financiare disponibile firmelor în România și a calității relației firmelor cu statul, o relație care trebuie să fie una de încredere, din care ambele părți au de câștigat și care nu va sfârși cu pierderi enorme ale statului la tribunal.

• O reformă radicală a accesului la informații care constă în instituirea unor standarde prin care instituțiile statului, centrale și locale, să fie obligate să publice constant informaţiile aferente funcționării lor în format electronic structurat (de exemplu, XML sau CSV) și nu foi scanate care nu poti fi procesate electronic și pe care este practic imposibil de făcut corelații și analize. Aceste date trebuie să includă cel puțin: bugetele (cu toate amendamentele și ajustările); toate cheltuielile; organigramele și toate numirile și promovările; semnarea, amendarea prin acte adiționale, precum şi închiderea și momentele principale ale execuției tuturor contractelor cu furnizorii de servicii și bunuri.
• Modernizarea fluxurilor informatice și a sistemelor informatice din administrația publică, inclusiv prin folosirea resurselor de software deschis (FOSS – Free and Open source software) pentru a evita dependența de anumiți furnizori, a asigura transparență soluțiilor informatice și a permite reutilizarea lor de la o instituție publică la alta.
• În acest scop, agenda digitală a României trebuie să conțină ca prioritate absolută operaţionalizarea Coordonatorului pentru Tehnologia Informației (CTI) înfiinţat printr-un memorandum în iulie 2016 şi a task force-ului de simplificare administrativă aflat acum sub egida Cancelariei prim-ministrului.
• Adoptarea unei strategii comprehensive de dezvoltare și asigurare a interoperabilităţii sistemelor informatice publice şi implementarea cât mai rapidă a conceptului de CTI la toate nivelele – guvernamental, ministerial, local – prin organizarea unei structuri unice și independente la nivel central care să organizeze proceduri de achiziție publică de soluții IT transparente și să evite pe cât posibil ca anumiți furnizori de soluții informatice să țină „captive” autoritățile publice beneficiare. Odată pus în funcțiune acest plan, se vor dezvolta cât mai multe servicii electronice ca să reducă pe cât posibil interacțiunea cetățeanului cu funcționarul de la ghișeu.
• Administrațiile publice locale trebuie încurajate să se grupeze pentru a putea avea servicii IT performante și a organiza proceduri de achiziție publică pentru servicii standardizate și performante în domeniul informatic.

• Instituirea de programe multiple și diverse prin care specialiștii români să poată participa fără să se întoarcă în țară. Această participare poate lua multe forme, printre care contribuția de know-how tehnic și relații de afaceri, facilitarea accesului românilor din țară la conferințe și târguri internaționale, promovarea afacerilor românești în străinătate și participarea în boardurile afacerilor românești în capacitate de mentori.

• România să preia activitățile cu cea mai mare valoare adăugată din lanțul de producție, cum ar fi invenția, designul și crearea de prototipuri pentru producție.
• Statul român trebuie să susțină prin toate instrumentele disponibile (inclusiv investițiile directe, parteneriatele public-privat, fiscalitatea, atragerea de investiții străine, dar mai ales obținerea și difuzarea de informații cu privire la industrii și activități profitabile) consolidarea clusterelor industriale în jurul întreprinderilor, universităților și centrelor de cercetare existente și să încurajeze creșterea unor industrii noi și de mare valoare adăugată (cum ar fi: dispozitive medicale și nanotehnologie la București, big data și biotehnologie la Iași, semiconductori la Cluj etc.).

• Consolidarea capacităților de apărare ale României prin investiții corespunzătoare și continuarea proiectelor regionale precum flota comună la Marea Neagră sub egida NATO, prin discuție și agreare mai substanțială atât cu partenerii noștri din sud, Bulgaria și Turcia, cât și cu SUA.
• Respectarea principiului proporționalității garanțiilor de securitate date de NATO componentei sudice și nordice ale flancului estic.

Poziționare în UE:

• O Românie care acționează, nu doar reacționează în cadrul Uniunii Europene, care se comportă ca un membru cu drepturi depline și este capabilă să-și formuleze și să-și urmărească interesele naționale, nu doar să se alinieze poziției europene.
• Chiar dacă termenul de aderare la eurozonă nu va fi 2019, acesta rămâne un obiectiv strategic.
• Președinția Consiliului UE din 2019: stabilirea de priorități precum păstrarea unității Europei și poziționarea României alături de nucleul UE, susținerea reformelor politice și economice în statele vecine (Republica Moldova, Ucraina), împiedicarea renunțării la politica agricolă și de coeziune și a pierderii fondurilor de către România și alocarea mai multor resurse pentru Strategia UE pentru Regiunea Dunării, inițiativă lansată de România împreună cu Austria.
• Menținerea Mecanismului de Cooperare și Verificare.
• Aderarea României la spaţiul Schengen, dat fiind că țara noastră a îndeplinit toate criteriile tehnice, prin aderarea în două etape – cu frontierele maritime şi aeriene într-o primă etapă şi ridicarea ulterioară a controalelor la frontierele terestre.

Poziționare în NATO:

• Consolidarea capacităților de apărare ale României prin investiții corespunzătoare și continuarea proiectelor regionale precum flota comună la Marea Neagră sub egida NATO prin discuție și agreare mai substanțială atât cu partenerii noștri din sud, Bulgaria și Turcia, cât și cu SUA.
• Respectarea principiului proporționalității garanțiilor de securitate date de NATO componentei sudice și nordice ale flancului estic.
• Ridicarea vizelor pentru cetățenii români și dezvoltarea dimensiunii de cooperare economică, inclusiv prin atragerea de investiții americane.

Alte parteneriate internaționale:

• Europenizarea Ucrainei prin reforme politice, economice și sociale, integritatea și suveranitatea acesteia.
• Susținem parcursul european al Republicii Moldova. Vom încuraja realizarea reformelor absolut necesare privind independența justiției, lupta anticorupție, însănătoșirea sectorului bancar și investigarea fraudelor, măsuri menite să ducă la deoligarhizarea Republicii Moldova.
• Susținem ajutorul de dezvoltare acordat de România Republicii Moldova.
• Vom contribui la votarea legii privind Agenția Română de Asistență pentru Dezvoltare (RoAid) și la crearea fondului „Libertatea” în cadrul RoAid pentru a ajuta deoligarhizarea Republicii Moldova prin proiecte privind media independentă, activități politici independente, ONG-uri și autorități locale libere de influența oligarhilor.

Nu sunt informaţii disponibile în program.

• Reducerea numărului de semnături necesare propunerii candidaturilor la toate tipurile de alegeri.
• Permiterea existenţei partidelor locale la nivelul localităților, prin condiționarea existenţei partidului local de prezentarea de candidaturi exclusiv în localitate.
• Alegerea primarilor și a președinților de consilii județene din două tururi de scrutin.
• Stabilizarea listelor electorale în corelație cu stabilizarea datelor din Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor și reducerea pragurilor electorale.